Read Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 2 Corinteni 3 Bible Online

2 Corinteni 3 - Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 bible

2 Corinteni 3

¹Începem oare din nou să spunem cine suntem? Sau nu cumva avem nevoie – cum au unii – de scrisori de’nfăţişare[1] către voi sau de la voi?

²Scrisoarea noastră sunteţi voi, scrisă în inimile noastre, cunoscută şi citită de toţi oamenii;

³voi arătaţi că sunteţi scrisoare a lui Hristos încredinţată slujirii noastre[2], scrisă nu cu cerneală, ci cu Duhul Dumnezeului Celui-Viu, nu pe table de piatră, ci pe tablele de carne ale inimii.

⁴Şi o astfel de încredinţare avem noi prin Hristos faţă de Dumnezeu;

⁵nu că de la noi înşine am fi destoinici să pretindem ceva ca venind de la noi; dimpotrivă, destoinicia noastră e de la Dumnezeu,

⁶Cel ce ne-a şi învrednicit să fim slujitori ai unui Nou Testament, nu ai literei, ci ai duhului; pentru că litera ucide, dar duhul face viu.

⁷Iar dacă slujirea morţii, săpată în litere pe piatră, s’a făcut întru atâta slavă încât fiii lui Israel nu-şi puteau aţinti ochii la faţa lui Moise din pricina slavei feţei lui, care se veştejea,

⁸atunci, slujirea Duhului, cum să nu fie ea mai mult întru slavă?

⁹Că dac’a avut parte de slavă slujirea osândei, cu mult mai mult prisoseşte’n slavă slujirea dreptăţii!

¹⁰Ba încă, în această privinţă, nici ceea ce era slăvit nu este slăvit faţă de slava cea covârşitoare[3].

¹¹Că dacă ceea ce era trecător s’a săvârşit prin slavă, cu mult mai mult va fi întru slavă ceea ce este netrecător.

¹²Având deci o astfel de nădejde, noi lucrăm cu multă îndrăznire,

¹³şi nu ca Moise, care-şi punea un văl pe faţă pentru ca fiii lui Israel să nu vadă sfârşitul a ceea ce era trecător…

¹⁴Dar minţile lor s’au învârtoşat; că până’n ziua de azi, la citirea Vechiului Testament, acelaşi văl rămâne fără să se ridice, fiindcă el prin Hristos se desfiinţează;

¹⁵ci până astăzi, când se citeşte Moise, stă un văl pe inima lor;

¹⁶dar când se vor întoarce la Domnul, vălul se va ridica.

¹⁷Domnul însă este Duhul; şi unde este Duhul Domnului, acolo este libertate.

¹⁸Iar noi toţi, cei ce cu faţa descoperită privim ca’n oglindă slava Domnului, întru aceeaşi icoană ne schimbăm din slavă’n slavă, ca de la Duhul Domnului[4].