Read Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 Filipeni 2 Bible Online

Filipeni 2 - Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 bible

Filipeni 2

¹Aşadar, dacă e vreun îndemn în Hristos, dacă e vreo mângâiere a iubirii, dacă e vreo împărtăşire a Duhului, dacă e vreun dor şi vreo îndurare,

²împliniţi-mi bucuria de a gândi la fel, de a avea aceeaşi iubire, un singur suflet, aceeaşi cugetare.

³Nu faceţi nimic din duh de ceartă, nici din slavă deşartă, ci’ntru smerenie unul să-l socotească pe altul mai de cinste decât pe el însuşi.

⁴Nimeni să nu caute doar spre ale sale, ci fiecare şi spre ale altora.

⁵Aveţi în voi gândirea aceasta, care era şi în Hristos Iisus:[1]

⁶Cel ce dintru’nceput fiind[2] în chipul[3] lui Dumnezeu a socotit că a fi El întocmai cu Dumnezeu nu e o prădare[4],

⁷dar S’a golit pe Sine[5] luând chip de rob, devenind asemenea oamenilor şi la înfăţişare aflându-Se ca un om;

⁸S’a smerit pe Sine făcându-Se ascultător până la moarte – şi încă moarte de cruce!

⁹Pentru aceea, şi Dumnezeu L-a preaînălţat şi I-a dăruit Lui nume care-i mai presus de orice nume,

¹⁰pentru ca’ntru numele lui Iisus tot genunchiul să se plece, al celor cereşti, al celor pământeşti şi al celor dedesubt,

¹¹şi să mărturisească toată limba că Domn este Iisus Hristos, întru slava lui Dumnezeu-Tatăl.

¹²Drept aceea, iubiţii mei, aşa cum întotdeauna m’aţi ascultat, nu numai ca atunci când eram de faţă, ci cu mult mai mult acum când sunt departe, cu frică şi cu cutremur lucraţi la mântuirea voastră;

¹³căci Dumnezeu este Cel ce’ntru voi le lucrează şi pe „a vrea” şi pe „a lucra”, pentru bunăvoirea Sa[6].

¹⁴Pe toate să le faceţi fără murmur şi fără socoteli[7],

¹⁵ca să fiţi fără prihană şi curaţi, fii ai lui Dumnezeu, neîntinaţi în mijlocul unui neam sucit şi stricat, în care voi străluciţi ca nişte luminători în lume,

¹⁶cuvântul vieţii cu tărie ţinându-l spre lauda mea în ziua lui Hristos, că nu în zadar am alergat şi nici în zadar m’am ostenit.

¹⁷Şi chiar dac’ar fi ca sângele meu să curgă[8] peste prinosul şi slujba credinţei voastre, mă bucur, şi’mpreună cu voi toţi mă fericesc.

¹⁸Şi voi, de asemenea, bucuraţi-vă, şi’mpreună cu mine fericiţi-vă!

¹⁹Dar nădăjduiesc întru Domnul Iisus că’n curând am să-l trimit la voi pe Timotei, pentru ca la rându-mi să prind şi eu curaj aflând veşti despre voi.

²⁰Că’ntru părtăşia simţămintelor mele nu am pe nimeni altul care din inimă[9] să se’ngrijească de treburile voastre,

²¹fiindcă toţi caută spre ale lor, nu spre ale lui Iisus Hristos.

²²Dar voi ştiţi cât e el de’ncercat, că’ntocmai ca un copil cu tatăl său i-a slujit Evangheliei împreună cu mine.

²³Pe el deci nădăjduiesc să-l trimit de’ndată ce voi vedea ce va fi cu mine.

²⁴Sunt însă încredinţat în Domnul că eu însumi voi veni în curând.

²⁵Am socotit că-i de trebuinţă să vi-l trimit pe Epafrodit, fratele meu şi împreună-cu-mine-lucrător şi împreună-cu-mine-luptător[10], dar şi trimisul vostru şi slujitorul trebuinţelor mele,

²⁶de vreme ce vă dorea pe toţi şi era neliniştit, fiindcă aţi auzit că a fost bolnav.

²⁷Şi’ntr’adevăr a fost bolnav aproape de moarte; dar Dumnezeu a avut milă de el – şi nu numai de el, ci şi de mine, ca să nu am întristare peste’ntristare.

²⁸Aşadar, mă grăbesc să vi-l trimit îndărăt[11], pentru ca voi, văzându-l, din nou să vă bucuraţi, iar eu să fiu mai puţin întristat.

²⁹Primiţi-l dar întru Domnul cu toată bucuria; şi pe cei ca el întru cinstire să-i aveţi,

³⁰fiindcă de dragul lucrării lui Hristos a fost el până aproape de moarte, punându-şi viaţa în primejdie ca să’mplinească lipsa voastră în a mă sluji pe mine.