Read Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 1 Tesaloniceni 2 Bible Online

1 Tesaloniceni 2 - Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 bible

1 Tesaloniceni 2

¹Fiindcă voi înşivă, fraţilor, ştiţi că venirea noastră la voi n’a fost zadarnică;

²dimpotrivă, după ce mai întâi am pătimit şi am fost ocărâţi în Filipi, aşa cum o ştiţi, am îndrăznit întru Dumnezeul nostru să grăim către voi, în multă luptă, Evanghelia lui Dumnezeu.

³Pentru că îndemnul[1] nu venea din rătăcire, nici din necurăţie, nici din vicleşug,

⁴ci aşa cum am fost noi socotiţi de Dumnezeu vrednici să ni se încredinţeze Evanghelia, aşa şi grăim, nu să plăcem oamenilor, ci lui Dumnezeu Care ne încearcă inimile.

⁵Căci niciodată n’am folosit cuvinte de linguşire, după cum ştiţi, nici vreo perdea[2] pentru pofta de câştig – Dumnezeu e martor –,

⁶nici n’am căutat slavă de la oameni – nici de la voi, nici de la alţii –, deşi, ca apostoli ai lui Hristos, puteam să atârnăm greu[3].

⁷Dimpotrivă, noi am fost blânzi în mijlocul vostru. Aşa cum o doică îşi îngrijeşte[4] pe propriii săi copii,

⁸tot astfel noi, în fierbintele nostru dor, eram bucuroşi să vă dăm nu numai Evanghelia lui Dumnezeu, dar chiar şi sufletele noastre, fiindcă ne-aţi căzut cu drag.

⁹Voi vă aduceţi aminte, fraţilor, de munca şi de osteneala noastră: lucrând zi şi noapte, ca să nu-i fim povară cuiva dintre voi, aşa v’am propovăduit Evanghelia lui Dumnezeu.

¹⁰Voi sunteţi martori, şi Dumnezeu, cu câtă sfinţenie şi cu câtă dreptate şi cu câtă neprihănire ne-am purtat între voi, cei credincioşi.

¹¹După cum ştiţi, ca un părinte pe copiii săi, pe fiecare din voi v’am îndemnat şi v’am încurajat şi v’am îndatorat

¹²să umblaţi în chip vrednic de Dumnezeu Care vă cheamă în împărăţia Sa şi’n slava Sa.

¹³De aceea şi noi ne’ncetat Îi mulţumim lui Dumnezeu că voi, primind cuvântul lui Dumnezeu pe care l-aţi auzit de la noi, nu ca pe un cuvânt al oamenilor l-aţi primit, ci potrivit cu ceea ce este el într’adevăr, ca pe un cuvânt al lui Dumnezeu, care şi lucrează întru voi, cei ce credeţi.

¹⁴Că voi, fraţilor, v’aţi făcut următori Bisericilor lui Dumnezeu care sunt în Iudeea întru Hristos Iisus, fiindcă şi voi aţi îndurat de la cei de un neam cu voi aceleaşi „suferinţe” ca şi ele de la Iudei,

¹⁵cei ce şi pe Domnul Iisus L-au omorât precum pe profeţi, iar pe noi ne-au prigonit; şi neplăcuţi Îi sunt lui Dumnezeu şi potrivnici le sunt tuturor oamenilor,

¹⁶pentru că ne’mpiedică să le vorbim neamurilor ca ele să se mântuiască – aşa ca ei întotdeauna să pună vârf păcatelor lor. Dar la urmă a ajuns peste ei mânia lui Dumnezeu.

¹⁷Iar noi, fraţilor, fiind pentru o vreme despărţiţi de voi – cu faţa, nu cu inima –, cu mare dor ne-am sârguit să vă vedem faţa.

¹⁸De aceea am vrut să venim la voi – adică eu, Pavel, şi nu o dată –, dar ne-a împiedicat Satana.

¹⁹Căci care este nădejdea noastră, bucuria noastră, cununa laudei noastre – dacă nu voi – înaintea Domnului nostru Iisus la venirea Sa?

²⁰Da, voi sunteţi slava noastră şi bucuria!