Read Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 Iosua 2 Bible Online

Iosua 2 - Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 bible

Iosua 2

¹Iosua, fiul lui Navi, a trimis din Şitim doi tineri să iscodească [ţara], zicându-le: „Duceţi-vă şi vedeţi ţara şi Ierihonul[1]!” Şi ducându-se acei doi tineri, au venit în Ierihon; şi au intrat în casa unei femei desfrânate, al cărei nume era Rahab, şi s’au odihnit acolo.

²Dar regelui Ierihonului i s’a dat de ştire cum că aici au intrat nişte bărbaţi dintre fiii lui Israel, ca să iscodească ţara.

³Iar regele Ierihonului a trimis şi a grăit către Rahab, zicând: „Scoate-i afară pe bărbaţii care ţi-au intrat azi-noapte în casă, fiindcă ei au venit să iscodească ţara!”

⁴Dar femeia, luându-i pe cei doi bărbaţi, i-a ascuns şi le-a grăit [trimişilor regelui], zicând: „Au intrat la mine nişte bărbaţi, dar n’am ştiut de unde sunt;

⁵iar la vremea întunericului, când poarta s’a închis, bărbaţii aceia au ieşit, dar eu nu ştiu unde s’au dus; alergaţi după ei şi-i veţi prinde!”…

⁶Iar ea s’a suit la ei, deasupra casei[2], şi i-a ascuns între nişte snopi de in pe care ea îi pusese acolo, pe acoperişul casei.

⁷Iar oamenii[3] au alergat după ei pe calea Iordanului, până la vad; şi poarta s’a închis[4].

⁸Şi a fost că atunci când oamenii care umblau după ei s’au dus, şi mai înainte ca ei[5] să fi adormit, ea s’a urcat la ei pe acoperişul casei şi le-a zis:

⁹„Eu ştiu că Domnul v’a dat vouă ţara; că frica de voi a căzut asupră-ne;

¹⁰fiindcă noi am auzit cum a secat Domnul Dumnezeu Marea Roşie de dinaintea voastră, atunci când aţi ieşit din ţara Egiptului, precum şi tot ceea ce El le-a făcut celor doi regi ai Amoreilor de dincolo de Iordan, lui Sihon şi lui Og, pe care voi i-aţi nimicit.

¹¹Şi dac’am auzit noi acestea, inima ni s’a înfricoşat şi în nici unul dintre noi n’a mai rămas curaj în faţa voastră, căci Domnul, Dumnezeul vostru, este Dumnezeu sus în cer şi jos pe pământ.

¹²Şi acum, juraţi-mi pe Dumnezeu că aşa cum am făcut eu milă cu voi, tot astfel să faceţi şi voi milă cu casa tatălui meu:

¹³că anume veţi lăsa cu viaţă casa tatălui meu şi pe mama mea şi pe fraţii mei şi pe surorile mele şi toată casa mea şi tot ce au ei, şi că sufletul meu îl veţi izbăvi din moarte”.

¹⁴Şi i-au zis bărbaţii: „Viaţa noastră pentru a voastră, chiar şi cu moarte!” Iar ea a zis: „Când Domnul vă va da cetatea, să faceţi cu mine milă şi adevăr!”

¹⁵Şi le-a dat drumul pe fereastră[6]

¹⁶şi le-a zis: „Duceţi-vă la munte, ca nu cumva să dea de voi cei ce vă urmăresc, şi staţi ascunşi acolo vreme de trei zile, până ce urmăritorii se vor întoarce de către voi, şi apoi vă veţi duce în calea voastră”.

¹⁷Şi i-au zis bărbaţii: „Liberi suntem noi de acest jurământ al tău[7]:

¹⁸Iată, noi vom intra într’o parte a cetăţii, iar tu să pui semn: această funie roşie să o legi la fereastra prin care ne-ai dat drumul: iar pe tatăl tău şi pe mama ta şi pe fraţii tăi şi toată casa tatălui tău să-i aduni la tine, în casa ta.

¹⁹Şi va fi că tot cel ce va ieşi în afara uşii casei tale, vina lui va fi asupră-i, iar noi vom fi liberi de acest jurământ; iar pentru câţi vor fi împreună cu tine în casa ta, noi vom fi vinovaţi dacă mână de om se va atinge de ei.

²⁰Dar dacă vreunul ne va vătăma, sau dacă va da pe faţă aceste cuvinte ale noastre, liberi vom fi noi de jurământul acesta cu care ne-ai jurat”.

²¹Iar ea le-a zis: „Fie după cuvântul vostru!” Şi le-a dat drumul, iar ei au plecat.

²²Şi au ajuns la munte şi au rămas acolo vreme de trei zile; iar cei ce-i urmăreau au scotocit toate drumurile, dar nu i-au aflat.

²³Şi întorcându-se cei doi tineri, s’au coborât de la munte; şi s’au dus la Iosua Navi şi i-au povestit toate câte li se întâmplaseră.

²⁴Şi i-au zis lui Iosua: „Domnul a dat în mâna noastră toată ţara aceea şi toţi locuitorii acelei ţări tremură de frica noastră”.[8]