Read Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 Iosua 4 Bible Online

Iosua 4 - Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 bible

Iosua 4

¹Şi după ce întregul popor a trecut Iordanul, Domnul i-a grăit lui Iosua, zicând:

²„Ia bărbaţi din popor, câte unul din fiecare seminţie[1].

³Şi porunceşte-le, zicând: Luaţi din mijlocul Iordanului douăsprezece pietre şi aduceţi-le cu voi şi puneţi-le în tabăra voastră, acolo unde veţi tăbărî la noapte!”

⁴Şi chemând Iosua doisprezece bărbaţi fruntaşi dintre fiii lui Israel, câte unul de fiecare seminţie,

⁵le-a zis: „Înaintaţi în faţa mea, înaintea feţei Domnului, până’n mijlocul Iordanului, şi fiecare să ia de acolo câte o piatră şi s’o ridice pe umeri, după numărul celor douăsprezece seminţii ale lui Israel,

⁶pentru ca acestea să vă fie semn de-a pururi; pentru ca, atunci când fiul tău te va întreba mâine, zicând: Ce înseamnă pentru voi aceste pietre?,

⁷tu îl vei lămuri pe fiul tău, zicând: Râul Iordanului a secat de dinaintea chivotului legământului Domnului-a-tot-pământul, atunci când l-a trecut!… Şi pietrele acestea le vor fi spre amintire fiilor lui Israel în veci.”

⁸Iar fiii lui Israel au făcut aşa cum i-a poruncit Domnul lui Iosua. Şi au luat din mijlocul Iordanului douăsprezece pietre (aşa cum Domnul îi poruncise lui Iosua când fiii lui Israel şi-au încheiat trecerea) şi le-au adus cu ei în tabără şi le-au aşezat acolo.

⁹Iar Iosua a aşezat, de asemenea, alte douăsprezece pietre în chiar Iordanul însuşi, anume în locul de sub picioarele preoţilor care purtau chivotul legământului Domnului; ele sunt acolo până’n ziua de astăzi.

¹⁰Iar preoţii care purtau chivotul legământului Domnului au stătut în Iordan până când Iosua a isprăvit tot ceea ce Domnul îi poruncise să spună poporului; şi poporul s’a grăbit şi a trecut.

¹¹Şi a fost că după ce a trecut tot poporul, a trecut şi chivotul legământului Domnului; şi pietrele înaintea lor[2].

¹²Iar fiii lui Ruben şi fiii lui Gad şi jumătate din seminţia lui Manase, bine înarmaţi, au trecut înaintea fiilor lui Israel, aşa cum le poruncise Moise.

¹³Patruzeci de mii, pregătiţi de luptă, au trecut prin faţa Domnului să se războiască împotriva cetăţii Ierihonului.

¹⁴În ziua aceea l-a preamărit Domnul pe Iosua în faţa întregului neam al lui Israel; şi s’au temut de el, aşa cum se temuseseră şi de Moise, pe toată durata vieţii lui.

¹⁵Şi a grăit Domnul către Iosua, zicând:

¹⁶„Porunceşte-le preoţilor care poartă chivotul legământului Domnului să iasă din Iordan!”

¹⁷Iar Iosua le-a poruncit preoţilor, zicând: „Ieşiţi din Iordan!”

¹⁸Şi a fost că după ce preoţii care purtau chivotul legământului Domnului au ieşit din Iordan şi au atins pământul cu picioarele, apa Iordanului a năvălit la locul ei şi curgea ca mai înainte peste toate malurile lui.

¹⁹Poporul a ieşit din Iordan în ziua a zecea a primei luni[3]; şi fiii lui Israel şi-au aşezat tabăra la Ghilgal[4], în ţinutul dinspre răsărit faţă de Ierihon.

²⁰Iar cele douăsprezece pietre pe care Iosua le luase din Iordan le-a aşezat în Ghilgal; şi le-a grăit fiilor lui Israel, zicând:

²¹„Când fiii voştri vă vor întreba, zicând: Ce sunt pietrele acestea?,

²²voi le veţi povesti fiilor voştri că Israel a trecut Iordanul acesta pe uscat

²³atunci când Domnul, Dumnezeul nostru, a secat apa Iordanului de dinaintea lor până când l-am trecut, aşa cum Domnul, Dumnezeul nostru, a făcut cu Marea Roşie, pe care Domnul, Dumnezeul nostru, a secat-o de dinaintea noastră până ce am trecut-o;

²⁴pentru ca să cunoască toate neamurile pământului că tare este puterea Domnului, şi pentru ca voi în toată vremea să-L cinstiţi pe Domnul, Dumnezeul vostru.”