Read Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 Iosua 6 Bible Online

Iosua 6 - Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 bible

Iosua 6

¹Ierihonul era straşnic închis şi întărit, şi nimeni nu ieşea din el şi nimeni nu intra.

²Şi a zis Domnul către Iosua: „Iată, Eu dau Ierihonul în puterea ta, şi pe regele lui în el şi pe cei vârtoşi în putere.

³Şi pune-i pe războinici să-l înconjoare.

⁴Înconjuraţi cetatea o dată pe zi; aceasta să faceţi timp de şase zile. Şapte preoţi vor purta înaintea chivotului şapte trâmbiţe din corn de berbec, iar în ziua a şaptea să ocoliţi cetatea de şapte ori, şi preoţii să sune din trâmbiţe[1].

⁵Şi va fi că atunci când veţi striga cu trâmbiţe de strigare, să strige tot poporul deodată. Şi când ei vor striga, zidurile cetăţii vor cădea singure; şi tot poporul va intra înlăuntru, fiecare avântându-se de-a dreptul în cetate.”

⁶Şi a intrat Iosua Navi la preoţi

⁷şi le-a zis: „Porunciţi-i poporului să umble de jur-împrejur şi să înconjoare cetatea; iar războinicii să meargă înaintea [chivotului] Domnului;

⁸şapte preoţi, purtând şapte trâmbiţe sfinte, să treacă înaintea [chivotului] Domnului şi să trâmbiţeze puternic, iar chivotul legământului Domnului să-i urmeze.

⁹Războinicii, ţinând aproape, să meargă înainte, iar preoţii, sunând din trâmbiţe, precum şi cei de dinapoia oastei, în urma chivotului legământului Domnului, să meargă sunând din trâmbiţe.”

¹⁰Iar poporului i-a poruncit Iosua, zicând: „Să nu strigaţi, şi nimeni să nu vă audă glasul, şi cuvânt din gura voastră să nu iasă până în ziua în care eu vă voi porunci să strigaţi: atunci să strigaţi!”

¹¹Şi, înconjurând cetatea cu chivotul legământului Domnului, îndată s’au întors în tabără şi acolo au rămas peste noapte.

¹²Iar a doua zi s’a sculat Iosua dis-de-dimineaţă, iar preoţii au ridicat chivotul legământului Domnului.

¹³Şi cei şapte preoţi care purtau cele şapte trâmbiţe mergeau aproape înaintea [chivotului] Domnului şi sunau din trâmbiţe, iar după ei mergeau războinicii şi toată gloata rămasă înapoia chivotului legământului Domnului; iar preoţii buciumau din trâmbiţe.

¹⁴Şi’ntreaga gloată de dinapoi a înconjurat cetatea, din aproape’n mai aproape, după care s’a întors în tabără; aşa a făcut vreme de şase zile.

¹⁵Şi a fost că în ziua a şaptea s’au sculat dis-de-dimineaţă şi’n ziua aceea au înconjurat cetatea de şapte ori: de şapte ori au înconjurat-o numai în ziua aceea.

¹⁶Şi a fost că atunci când au înconjurat cetatea a şaptea oară, preoţii au buciumat din trâmbiţe, iar Iosua a zis către fiii lui Israel: „Strigaţi!, căci Domnul v’a dat cetatea!

¹⁷Şi toată cetatea aceasta, cu tot ce se află în ea, Îi va fi afierosită Domnului Atotţiitorului[2], în afară de desfrânata Rahab; pe ea s’o cruţaţi, şi tot ceea ce se află în casa ei.

¹⁸Iar voi feriţi-vă cu tot dinadinsul de ceea ce e dăruit, ca nu cumva pofta să vă împingă a lua ceva din danie şi să puneţi tabăra lui Israel sub blestem şi să ne daţi pierzării.

¹⁹Şi tot argintul şi aurul şi arama şi fierul Îi vor fi sfinte Domnului şi vor fi duse în vistieria Domnului”.

²⁰Şi a strigat poporul, iar preoţii au buciumat din trâmbiţe; şi când poporul a auzit sunetul trâmbiţelor, întregul popor a strigat deodată cu strigăt mare şi puternic; şi’ntregul zid s’a prăbuşit de jur-împrejur[3]; şi’ntregul popor a năvălit în cetate.

²¹Şi Iosua a dat-o nimicirii, cu tot ce se afla în ea, bărbat şi femeie şi tânăr şi bătrân şi viţel şi oaie şi asin, totul prin ascuţişul săbiei.

²²Iar celor doi tineri care iscodiseră ţara le-a zis Iosua: „Intraţi în casa femeii şi scoateţi-o de acolo cu tot ce are ea.”

²³Iar cei doi tineri care iscodiseră cetatea au intrat în casa femeii şi au scos-o pe desfrânata Rahab şi pe tatăl ei şi pe mama ei şi pe fraţii ei şi rudeniile ei şi tot ce era al ei; şi au aşezat-o în afara taberei lui Israel[4].

²⁴Iar cetatea, cu tot ce se afla în ea, au ars-o cu foc[5], în afară de argint şi de aur şi de aramă şi de fier, pe care le-au dat să fie duse în vistieria Domnului.

²⁵Iar pe Rahab desfrânata, cu toată casa tatălui ei, i-a lăsat Iosua vii, şi a făcut ca ea să locuiască în Israel până’n ziua de astăzi, fiindcă ea a ascuns iscoadele pe care Iosua le trimisese să iscodească Ierihonul.

²⁶Şi’n ziua aceea, Iosua i-a jurat pe ei în faţa Domnului, zicând: „Blestemat în faţa Domnului să fie omul care va zidi această cetate!; temelia să i-o pună pe întâiul-său-născut şi să-i aşeze porţile pe fiul său cel mai tânăr!” Şi aşa a făcut Ozan din Betel: i-a pus temeliile pe Abiron, fiul său cel întâi-născut, şi i-a aşezat porţile pe fiul său cel mai tânăr, care scăpase cu viaţă[6].

²⁷Şi Domnul a fost cu Iosua, iar numele acestuia era în toată ţara.