Read Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 Judecători 13 Bible Online

Judecători 13 - Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 bible

Judecători 13

¹Fiii lui Israel au făcut iarăşi răul în faţa Domnului, iar Domnul i-a dat în mâna Filistenilor vreme de patruzeci de ani.

²Era pe atunci un om din Ţora, din seminţia lui Dan, al cărui nume era Manoe; femeia lui era stearpă şi nu năştea.

³Dar îngerul Domnului i s’a arătat femeii şi i-a zis: „Iată, tu eşti stearpă şi n’ai născut, dar vei zămisli şi vei naşte fiu.

⁴Şi acum, să fii cu mare grijă: să nu bei vin sau băutură tare şi să nu mănânci nimic din ceea ce este necurat.

⁵Că, iată, vei zămisli şi vei naşte fiu: brici de capul său nu se va atinge, căci nazireu[1] îi va fi pruncul, încă din pântece, lui Dumnezeu, şi el va începe să-l mântuiască pe Israel din mâna Filistenilor”.

⁶Femeia s’a dus şi i-a spus bărbatului ei, zicând: „Un om al lui Dumnezeu a venit la mine – iar înfăţişarea lui era ca aceea a unui înger al lui Dumnezeu –, şi l-am întrebat de unde este, dar numele său nu mi l-a spus.

⁷Şi mi-a zis: Iată, vei zămisli şi vei naşte fiu; şi acum, să nu bei vin sau băutură tare şi să nu mănânci nimic din ceea ce este necurat[2], căci nazireu Îi va fi pruncul, încă din pântece, lui Dumnezeu, până în ziua morţii sale”.

⁸Iar Manoe I s’a rugat Domnului, zicând: „O, Doamne, omul acela al lui Dumnezeu, pe care Tu l-ai trimis la noi, să vină din nou şi să ne înveţe ce anume să-i facem pruncului care se va naşte”.

⁹Şi a auzit Dumnezeu glasul lui Manoe: îngerul lui Dumnezeu a venit din nou la femeie, la vremea când ea se afla la câmp şi bărbatul ei nu era cu dânsa.

¹⁰Şi femeia a alergat în grabă şi i-a spus bărbatului ei: „Iată, mi s’a arătat omul care a venit la mine în ziua aceea!”

¹¹Iar Manoe s’a sculat şi a mers după femeia sa; şi a venit la bărbatul acela şi i-a zis: „Tu eşti omul care i-a vorbit femeii mele?” Iar îngerul a zis: „Eu sunt”.

¹²Şi a zis Manoe: „Acum, dacă vorba ta se va plini, ce trebuie făcut cu copilul, şi de ce să se ferească?”

¹³Iar îngerul Domnului a zis către Manoe: „De tot ce i-am spus femeii, de acelea să se ferească:

¹⁴Să nu mănânce nimic din ceea ce iese din viţa de vie; să nu bea vin sau băutură tare; să nu mănânce nimic din ceea ce este necurat; să păzească tot ceea ce i-am poruncit ei[3]”.

¹⁵Şi a zis Manoe către îngerul Domnului: „Nu-ţi vom da drumul să pleci până când vom găti un ied”.

¹⁶Dar îngerul Domnului a zis către Manoe: „Dacă nu mă laşi să plec, nu voi mânca din pâinea ta; iar dacă vei vrea să faci o ardere-de-tot, pe aceea Domnului să I-o aduci”; fiindcă Manoe nu-şi da seama că acela este îngerul Domnului.

¹⁷Şi a zis Manoe către îngerului Domnului: „Care-ţi este numele? – Pentru ca, după ce cuvântul tău se va plini, să te preamărim”.

¹⁸Dar îngerul Domnului i-a zis: „De ce’ntrebi tu de numele meu? Că e minunat!”[4]

¹⁹Atunci Manoe a luat un ied şi jertfa de carne şi I le-a adus Domnului pe o stâncă. Iar acela a făcut un lucru minunat sub ochii lui Manoe şi ai femeii sale:

²⁰Când flacăra s’a ridicat de pe jertfelnic spre cer, în flacără s’a ridicat şi îngerul Domnului; iar Manoe şi femeia sa, văzând aceasta, au căzut cu faţa la pământ.

²¹Iar îngerul Domnului nu li s’a mai arătat lui Manoe şi femeii sale. Atunci Manoe a ştiut că acela fusese îngerul Domnului.

²²Şi a zis Manoe către femeia sa: „Negreşit vom muri, de vreme ce L-am văzut pe Dumnezeu…”.[5]

²³Iar femeia i-a zis: „Dacă Dumnezeu ar fi vrut să ne omoare, n’ar fi primit din mâna noastră ardere-de-tot şi jertfă de carne şi nu ne-ar fi arătat toate aceste lucruri, şi nici nu ar fi făcut cu noi ceea ce până acum nu s’a mai auzit”.

²⁴Şi femeia a născut un fiu şi i-a pus numele Samson[6]. Şi pruncul a crescut, iar Dumnezeu l-a binecuvântat.

²⁵Şi Duhul Domnului a început a Se avânta împreună cu el[7] în tabăra lui Dan, între Ţora şi Eştaol.