Read Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 Judecători 6 Bible Online

Judecători 6 - Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 bible

Judecători 6

¹Şi fiii lui Israel au făcut răul în faţa Domnului, iar Domnul i-a dat în mâna Madianiţilor vreme de şapte ani.

²Mâna lui Madian apăsa greu asupra lui Israel; şi din pricina Madianiţilor şi-au făcut fiii lui Israel ascunzători în munţi şi bârloguri şi vizuini în stâncă.

³Şi era că după ce fiii lui Israel semănau, Madianiţii şi Amaleciţii şi alţii de la răsărit se ridicau

⁴şi tăbărau pe ei şi le stricau recoltele până la Gaza şi pe pământul lui Israel nu lăsau nimic cu care omul să-şi poată ţine viaţa sau oaia sau boul sau asinul;

⁵că aceia tot veneau, ei şi animalele lor, aducându-şi şi corturile; ca lăcustele veneau, ei şi nenumăratele lor cămile, veneau pe pământul lui Israel şi-l lăsau pustiu.

⁶Şi tare a sărăcit Israel din pricina Madianiţilor.

⁷Atunci Israel a strigat către Domnul. Şi a fost că atunci când fiii lui Israel au strigat către Domnul, de răul Madianiţilor,

⁸Domnul a trimis un bărbat, un profet, la fiii lui Israel, iar acesta le-a zis: „Aşa grăieşte Domnul, Dumnezeul lui Israel: Eu sunt Cel ce v’am ridicat din ţara Egiptului şi v’am scos din casa robiei

⁹şi v’am izbăvit din mâna Egiptului şi din mâna tuturor celor ce vă necăjeau; şi i-am alungat de dinaintea voastră, iar pământul lor vi l-am dat vouă.

¹⁰Şi v’am zis: Eu sunt Domnul, Dumnezeul vostru; nu vă temeţi de dumnezeii Amoreilor în a căror ţară locuiţi! Dar voi n’aţi ascultat de glasul Meu.”

¹¹Atunci a venit un înger al Domnului şi a şezut sub un stejar care se afla la Ofra[1] în ţarina lui Ioaş, tatăl lui Abiezer; iar Ghedeon, fiul său, îmblătea[2] grâu într’un lin, ca să scape cu fuga de dinaintea Madianiţilor.

¹²Iar îngerul Domnului i s’a arătat,[3] zicând: „Domnul este cu tine, cel tare’n tărie”.

¹³Iar Ghedeon i-a zis: „Cu mine, Domnul meu? Dar dacă Domnul este cu noi, de ce au căzut asupră-ne toate relele acestea? Şi unde sunt toate minunile Lui, despre care părinţii noştri ne povesteau, zicând: Oare nu Domnul ne-a scos pe noi din Egipt?… Acum însă Domnul ne-a lepădat şi ne-a dat în puterea lui Madian…”.

¹⁴Dar îngerul Domnului s’a întors spre el şi i-a zis: „Du-te cu această putere pe care o ai,[4] şi-l vei mântui pe Israel din mâna lui Madian! Iată, Eu te-am trimis!”

¹⁵Dar Ghedeon i-a zis: „Pe mine, Doamne?… Cum îl voi mântui eu pe Israel? Iată, neamurile mele[5] sunt mai slabe în [tribul lui] Manase, iar eu sunt cel mai tânăr în casa tatălui meu!”[6]

¹⁶Iar Domnul i-a zis: „Eu voi fi cu tine şi-l vei bate pe Madian ca pe un om”.

¹⁷Şi i-a zis Ghedeon: „Dac’am aflat milă în ochii tăi şi dacă vei face astăzi pentru mine tot ceea ce mi-ai spus,

¹⁸să nu pleci de aici până când eu mă voi întoarce la tine şi voi aduce jertfă şi voi jertfi în faţa ta”. Iar acela i-a zis: „Eu sunt[7]; voi rămâne până când te vei întoarce”.

¹⁹Şi Ghedeon s’a dus şi a pregătit un ied dintre capre, iar dintr’o efă de făină a făcut azime; carnea a pus-o în coş, iar zeama a turnat-o într’o oală, şi i le-a adus sub stejar şi s’a apropiat.

²⁰Iar îngerul Domnului i-a zis: „Ia carnea şi azimele şi pune-le pe piatră, iar zeama toarn-o deasupra”. Iar el a făcut aşa.

²¹Iar îngerul Domnului a întins vârful toiagului pe care-l avea în mână şi a atins carnea şi azimele; şi foc a ieşit din piatră şi a mistuit carnea şi azimele. Şi îngerul Domnului s’a dus de sub ochii lui.

²²Şi a văzut Ghedeon că acela fusese îngerul Domnului; şi a zis Ghedeon: „Vai, vai, Doamne al meu, Doamne!, că l-am văzut pe îngerul Domnului faţă către faţă!”

²³Şi i-a zis Domnul: „Pace ţie!; nu te teme, nu vei muri!”[8]

²⁴Şi Ghedeon I-a zidit acolo Domnului un altar şi l-a numit Pacea Domnului; el se află până azi în Ofra lui Abiezer.

²⁵Şi a fost că în noaptea aceea i-a zis Domnul: „Ia un tăuraş din cireada tatălui tău şi un taur de şapte ani; şi vei dărâma jertfelnicul lui Baal, care e al tatălui tău, şi vei tăia tufişul de lângă el.[9]

²⁶Şi-I vei zidi Domnului, Dumnezeului tău, un jertfelnic pe vârful muntelui Maoz, în bună rânduială, şi vei lua taurul cel de al doilea şi-l vei aduce ardere-de-tot cu lemnele tufişului pe care-l vei tăia”.

²⁷Şi a luat Ghedeon zece bărbaţi dintre slujitorii săi şi a făcut aşa cum i-a spus Domnul; dar s’a temut s’o facă ziua, de teama casei tatălui său şi a oamenilor cetăţii, şi a făcut-o noaptea.

²⁸Iar oamenii cetăţii s’au sculat a doua zi dis-de-dimineaţă; şi, iată, jertfelnicul lui Baal era dărâmat, iar tufişul de alături tăiat; şi au văzut taurul cel de al doilea adus ardere-de-tot pe jertfelnicul cel nou-zidit.

²⁹Şi au zis unul către altul: „Cine a făcut lucrul acesta?” Şi au cercetat şi au întrebat şi au aflat că Ghedeon, fiul lui Ioaş, a făcut lucrul acesta.

³⁰Iar oamenii cetăţii au zis către Ioaş: „Scoate-l afară pe fiul tău!: să moară, de vreme ce a dărâmat jertfelnicul lui Baal şi a tăiat tufişul de lângă el!”

³¹Dar Ioaş a zis către oamenii ce se ridicaseră asupră-i: „Voi vreţi acum să-l răzbunaţi pe Baal? Oare voi îl veţi mântui? Oricine îi va lua partea, acela să moară’n dimineaţa asta! Dacă el este dumnezeu, să se apere singur pe sine că i-a dărâmat cineva jertfelnicul!”

³²Şi’n ziua aceea l-au numit [pe Ghedeon] Ierubaal[10], zicând: „Să se apere Baal de el înşuşi, că i s’a dărâmat jertfelnicul!”

³³Atunci toţi Madianiţii şi Amaleciţii şi fiii răsăritului s’au adunat laolaltă şi şi-au pus tabăra în valea Izreel.

³⁴Iar Duhul lui Dumnezeu l-a îmbrăcat pe Ghedeon; el a trâmbiţat din corn, iar Abiezer i-a venit într’ajutor.

³⁵Şi a trimis vestitori la tot [tribul lui] Manase şi la Aşer şi la Zabulon şi la Neftali; şi a ieşit în întâmpinarea lor.

³⁶Şi a zis Ghedeon către Dumnezeu: „Dacă Tu îl vei mântui pe Israel prin mâna mea, aşa cum ai zis,

³⁷iată, eu pun un maldăr de lână pe arie; şi dacă roua va fi numai pe maldărul de lână, iar încolo, peste tot locul, uscăciune, atunci voi şti că prin mâna mea îl voi mântui pe Israel, aşa cum ai spus”.

³⁸Şi a făcut aşa. Şi s’a sculat Ghedeon dis-de-dimineaţă şi a stors lâna, iar roua a curs din lână: un blid plin cu apă.

³⁹Şi a zis Ghedeon către Dumnezeu: „Să nu se aprindă mânia Ta asupră-mi dacă voi mai grăi încă o dată; voi mai face încă o dată încercare cu lâna: să fie uscăciune numai pe lână, iar peste tot locul să fie rouă!”

⁴⁰Şi aşa a făcut Dumnezeu în noaptea aceea: uscăciunea a fost numai pe lână, iar peste tot locul a fost rouă.