Read Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 Apocalipsa 9 Bible Online

Apocalipsa 9 - Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 bible

Apocalipsa 9

¹Şi a trâmbiţat al cincilea înger: şi-am văzut o stea căzută din cer pe pământ[1]; şi i s’a dat cheia fântânii adâncului[2],

²şi ea a deschis fântâna adâncului; şi din fântână s’a ridicat un fum ca fumul unui mare cuptor; şi soarele şi văzduhul s’au întunecat de fumul fântânii.

³Şi din fum au ieşit lăcuste[3] pe pământ şi li s’a dat lor putere precum putere au scorpiile pământului.

⁴Şi li s’a poruncit să nu vatăme iarba pământului şi nici o verdeaţă şi nici un copac, ci numai pe oamenii care nu au pe frunţile lor pecetea lui Dumnezeu.

⁵Şi li s’a dat lor nu ca să-i omoare, ci ca ei să fie chinuiţi timp de cinci luni[4]; şi chinul lor este la fel ca chinul de scorpie când înţeapă un om.

⁶Şi’n zilele acelea vor căuta oamenii moartea şi nu o vor afla; şi vor dori să moară… şi moartea va fugi de ei.

⁷Iar înfăţişarea lăcustelor era asemenea unor cai pregătiţi de război. Şi aveau pe capete cununi ca de aur[5]; şi feţele le erau ca nişte feţe de oameni.

⁸Aveau păr ca părul de femei[6], şi dinţii lor erau ca ai leilor.

⁹Şi aveau pieptare ca platoşele de fier, iar vuietul aripilor lor era ca vuietul unor care de luptă cu mulţi cai ce-aleargă’n bătălie.

¹⁰Şi aveau cozi asemenea scorpiilor, şi bolduri[7]; şi’n cozile lor le este puterea de a-i vătăma pe oameni timp de cinci luni.

¹¹Şi ca’mpărat al lor îl au pe îngerul adâncului, al cărui nume în evreieşte este Abaddon[8], iar în elineşte are numele Apollion[9].

¹²Întâiul „vai” a trecut; iată că după aceasta vin încă două „vai”-uri.

¹³Şi a trâmbiţat al şaselea înger: şi-am auzit un glas din cele patru cornuri ale altarului de aur care este’naintea lui Dumnezeu,

¹⁴zicând către îngerul al şaselea, cel care avea trâmbiţa: „Dezleagă-i pe cei patru îngeri care sunt legaţi la râul cel mare, Eufratul[10]”.

¹⁵Şi cei patru îngeri, care erau ţinuţi gata pentru ceasul şi ziua şi luna şi anul acela, au fost dezlegaţi pentru ca să omoare o treime din oameni.

¹⁶Şi numărul oştirilor călărimii era de douăzeci de mii de ori câte zece mii[11]; le-am auzit numărul.

¹⁷Şi caii şi pe cei ce şedeau pe ei i-am văzut astfel în vedenie: aveau platoşe de foc şi de iachint[12] şi de pucioasă, iar capetele cailor semănau cu capetele leilor, şi din gurile lor ieşea foc şi fum şi pucioasă.

¹⁸De aceste trei plăgi au fost ucişi o treime din oameni: de focul şi de fumul şi de pucioasa care ieşea din gurile lor;

¹⁹pentru că puterea cailor le este’n gură şi’n cozi; căci cozile lor sunt asemenea şerpilor: având capete, vatămă şi cu acestea.

²⁰Dar ceilalţi oameni, care n’au murit de plăgile acestea, nu s’au pocăit de faptele mâinilor lor: să nu se mai închine demonilor şi idolilor de aur şi de argint şi de aramă şi de piatră şi de lemn, care nu pot nici să vadă, nici să audă, nici să umble;

²¹şi nu s’au pocăit de crimele lor, nici de vrăjitoriile lor, nici de desfrânarea lor, nici de hoţiile lor.