Read Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 Rut 2 Bible Online

Rut 2 - Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 bible

Rut 2

¹Noemina cunoştea un om care fusese un apropiat al soţului ei.[1] Omul acela era foarte cuprins, din neamul lui Elimelec, iar numele său era Booz.[2]

²Iar Rut, Moabiteanca, a zis către Noemina: „Mă duc în holdă să adun spicele care rămân în urma aceluia la care voi avea trecere”. Iar ea i-a zis: „Du-te, fiica mea!”[3]

³Şi s’a dus. Şi, mergând, aduna în holdă pe urma secerătorilor. Şi s’a întâmplat să nimerească în holda lui Booz, cel din neamul lui Elimelec.

⁴Şi, iată, Booz a venit din Betleem şi le-a zis secerătorilor: „Domnul să fie cu voi!” Iar ei i-au răspuns: „Domnul să te binecuvinteze!”

⁵Şi a zis Booz către servul său, care era vătaf peste secerători: „Cine este tânăra aceasta?”

⁶Iar servul, care era vătaf peste secerători, i-a răspuns: „Tânăra este moabiteanca aceea care s’a întors cu Noemina din câmpia Moabului.

⁷Ea a zis: Lasă-mă să adun şi să culeg de printre snopi în urma secerătorilor!… Şi, de când a venit, de azi-dimineaţă până acum, nu s’a odihnit nici măcar atât în holdă”.

⁸Atunci Booz a zis către Rut: „N’ai auzit, fiica mea?: Să nu mergi să culegi în altă holdă; să nu te duci de aici, ci rămâi la un loc cu tinerele mele[4].

⁹Şi ia aminte la holda în care seceră ei, şi mergi pe urma lor; că, iată, eu le-am poruncit băieţandrilor să nu se atingă de tine; iar când îţi va fi sete, mergi la vase şi bea de unde ei, băieţandrii, vor scoate apă”.[5]

¹⁰Iar ea, căzând înaintea lui cu faţa la pământ, i-a zis: „Cum se face oare ca am aflat atâta trecere[6] în ochii tăi, încât să mă iei în seamă, de vreme ce eu sunt o străină?”

¹¹Şi răspunzând Booz, i-a zis: „Mi s’au spus multe şi de toate despre cum te-ai purtat tu cu soacra ta după ce ţi-a murit bărbatul, despre cum i-ai lăsat tu pe tatăl tău şi pe mama ta şi ţara’n care te-ai născut şi ai venit la un popor pe care înainte nu l-ai ştiut.

¹²Domnul să-ţi r ăsplătească lucrarea!; multă să-ţi fie răsplata de la Domnul, Dumnezeul lui Israel, la Care ai venit să-ţi pui încrederea sub aripile Lui”.[7]

¹³Iar ea a zis: „Aflat-am trecere în ochii tăi, doamne, că m’ai alinat şi ai grăit pe inima slujnicei tale!; şi, iată, eu voi fi ca una din slujnicele tale”.[8]

¹⁴Şi i-a zis Booz: „Acum e vremea mesei; apropie-te aici şi mănâncă pâine şi înmoaie-ţi bucătura în oţet[9]”. Rut a şezut de-o parte de secerători, Booz i-a dat pâine, iar ea a mâncat şi s’a săturat, iar ce-a rămas a pus de-o parte.

¹⁵Şi s’a ridicat să culeagă. Iar Booz le-a poruncit băieţandrilor: „Lăsaţi-o să adune şi de printre snopi, şi să n’o umiliţi.

¹⁶Mai mult, daţi-i o mână de ajutor şi lăsaţi-i într’adins din ce s’a secerat; lăsaţi-o să mănânce şi să culeagă şi să n’o ţineţi de rău!”

¹⁷Aşa că ea a adunat în holdă până seara. Şi a îmblătit[10] ceea ce adunase şi a fost ca la o efă[11] de orz.

¹⁸Şi, luându-l, a intrat în cetate, iar soacra ei a văzut ce adunase. Iar Rut a adus şi i-a dat ceea ce a rămas după ce ea se săturase.

¹⁹Şi a întrebat-o soacra: „Unde ai adunat astăzi? şi unde ai lucrat? Binecuvântat să fie cel ce te-a luat în seamă!” Iar Rut i-a spus soacrei sale unde a lucrat şi a zis: „Numele omului la care am lucrat astăzi este Booz”.

²⁰Şi a zis Noemina către nora ei: „Binecuvântat este prin el Domnul,[12] că El n’a încetat să facă milă cu cei vii şi cu cei morţi[13]!” Şi i-a zis Noemina: „Apropie-se omul de noi!; e una din rudele noastre de-aproape…”.

²¹Iar Rut a zis către soacra sa: „Da, şi mi-a mai zis: „Ţine-te aproape de tinerele mele până ce oamenii îmi vor termina tot secerişul!”

²²Şi a zis Noemina către Rut, nora sa: „E bine, fiica mea, e bine că ai mers cu tinerele lui; aşa că nimeni n’o să se împiedice de tine într’o altă holdă”.

²³Şi Rut s’a prins cu tinerele lui Booz să adune până se va termina secerişul orzului şi al grâului.