Read Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 1 Regi 12 Bible Online

1 Regi 12 - Versiunea Bartolomeu Anania, 2001 bible

1 Regi 12

¹Şi a zis Samuel către’ntregul Israel: „Iată, în tot ceea ce mi-aţi spus am ascultat de cuvântul vostru şi am aşezat peste voi un rege.

²Şi acum, iată, regele este cel care merge în fruntea voastră; eu am îmbătrânit şi e vremea să mă odihnesc; şi, iată, fiii mei sunt printre voi[1]. Iată, eu am umblat în fruntea voastră din tinereţile mele până’n ziua de azi.

³Iată-mă! Răspundeţi împotriva mea în faţa Domnului şi’n faţa unsului Său: Cui i-am luat eu boul? sau cui i-am luat asinul? sau pe cine l-am asuprit? sau pe cine l-am apăsat? sau de la cine am luat mită – fie şi numai o sandală? Fiţi martori împotriva mea, iar eu voi despăgubi!”

⁴Dar ei i-au zis lui Samuel: „Nu ne-ai nedreptăţit, nici nu ne-ai asuprit, nici nu ne-ai apăsat şi nici că ai luat ceva din mâna cuiva!”

⁵Iar Samuel a zis către popor: „Domnul este martor între voi şi martor este astăzi unsul Său că’n mâna mea n’aţi aflat nimic?” Iar ei au zis: „Martor!”

⁶Şi a zis Samuel către popor: „Martor este Domnul, Cel ce i-a rânduit pe Moise şi pe Aaron, Cel ce i-a scos din Egipt pe părinţii noştri!

⁷Iar acum, mai staţi, şi vă voi spune toată dreptatea Domnului, pe care El a făcut-o întru voi şi’ntru părinţii voştri:

⁸cum au intrat Iacob şi fiii săi în Egipt, cum i-a umilit Egiptul, cum au strigat părinţii voştri spre Domnul şi cum i-a trimis Domnul pe Moise şi pe Aaron şi i-a scos din Egipt pe părinţii voştri şi cum i-a aşezat în locul acesta.

⁹Ei însă L-au uitat pe Domnul, Dumnezeul lor, iar El i-a dat în mâinile lui Sisera, căpetenia oştilor lui Iabin, regele Haţorului[2], şi în mâinile Filistenilor şi în mâinile regelui Moabului, care s’au războit cu ei.

¹⁰Şi ei au strigat spre Domnul şi au zis: „Păcătuit-am, că L-am părăsit pe Domnul şi le-am slujit baalilor şi tufişurilor! Acum însă scoate-ne din mâinile vrăjmaşilor noştri şi-ţi vom sluji!”

¹¹Atunci Domnul le-a trimis pe Ierubaal[3] şi pe Barac şi pe Ieftae şi pe Samuel şi v-a scos din mâinile duşmanilor voştri de primprejur şi aţi locuit fără teamă.

¹²Iar când aţi văzut că Nahaş, regele Amoniţilor, vine împotriva voastră, aţi zis: „Nu!, nimeni, ci un rege să domnească peste noi!,” – cu toate că Domnul, Dumnezeul nostru, El e rege peste noi[4].

¹³Şi acum, iată-l pe regele pe care l-aţi ales! Iată, Domnul a aşezat un rege peste voi!

¹⁴Dacă vă veţi teme de Domnul şi Lui Îi veţi sluji şi de glasul Lui veţi asculta şi dacă nu vă veţi împotrivi glasului Domnului şi dacă veţi umbla – şi voi, şi regele care domneşte peste voi – după Dumnezeul vostru, [va fi bine];

¹⁵dar dacă nu veţi asculta de glasul Domnului şi dacă vă veţi împotrivi graiului Domnului, atunci mâna Domnului va fi împotriva voastră şi împotriva regelui vostru.

¹⁶Şi acum, mai staţi şi vedeţi acest mare lucru pe care Domnul îl va face în faţa ochilor voştri:

¹⁷Oare nu acum e secerişul grâului? Eu Îl voi chema pe Domnul, iar El va trimite tunete şi ploaie; şi veţi cunoaşte şi veţi vedea că mare este răul pe care voi l-aţi făcut în faţa Domnului cerându-vă un rege”.

¹⁸Atunci Samuel L-a chemat pe Domnul, iar Domnul a trimis în ziua aceea tunete şi ploaie. Şi foarte s’a temut poporul de Domnul şi de Samuel.

¹⁹Şi întregul popor a zis către Samuel: „Roagă-te Domnului, Dumnezeului tău, pentru robii tăi, ca să nu murim; că la toate păcatele noastre am mai adăugat unul: acela de a cere pentru noi un rege”.

²⁰Iar Samuel a zis către popor: „Nu vă temeţi; voi aţi făcut, într’adevăr, răul acesta, dar să nu vă abateţi de la Domnul, ci Domnului să-I slujiţi cu toată inima voastră.

²¹Să nu vă abateţi spre dumnezeii care nu sunt decât nimic, care nu-s buni de nimic şi care nu vă vor mântui, de vreme ce sunt nimic.

²²Căci Domnul nu-Şi va lepăda poporul, de dragul numelui Său celui mare, fiindcă Domnului I-a plăcut să vă ia spre a-I fi Lui popor.

²³Departe fie de mine să păcătuiesc în faţa Domnului prin a înceta să mă rog Domnului pentru voi; ci Domnului Îi voi sluji, iar vouă vă voi arăta calea cea bună şi dreaptă.

²⁴Doar temeţi-vă de Domnul şi slujiţi-I întru adevăr şi cu toată inima voastră, fiindcă vedeţi ce lucruri mari a făcut El cu voi.

²⁵Dar dacă veţi face rău, atunci veţi pieri – şi voi, şi regele vostru”.[5]