Read Versiunea_Dumitru_Cornilescu_1924 Genesa 26 Bible Online

Genesa 26 - Versiunea_Dumitru_Cornilescu_1924 bible

Genesa 26

¹În ţară a venit o foamete, afară de foametea dintîi, care fusese pe vremea lui Avraam. Isaac s’a dus la Abimelec, împăratul Filistenilor, la Gherar.

²Domnul i S’a arătat, şi i-a zis: „Nu te pogorî în Egipt! Rămîi în ţara în care îţi voi spune.

³Locuieşte ca străin în ţara aceasta; Eu voi fi cu tine, şi te voi binecuvînta; căci toate ţinuturile acestea ţi le voi da ţie şi seminţei tale, şi voi ţinea jurămîntul pe care l-am făcut tatălui tău Avraam.“

⁴Îţi voi înmulţi sămînţa, ca stelele cerului; voi da seminţei tale toate ţinuturile acestea; şi toate neamurile pămîntului vor fi binecuvîntate în sămînţa ta, ca răsplată

⁵pentrucă Avraam a ascultat de porunca Mea, şi a păzit ce i-am cerut, a păzit poruncile Mele, orînduirile Mele, şi legile Mele.“

⁶Astfel Isaac a rămas la Gherar.

⁷Cînd îi puneau oamenii locului aceluia întrebări cu privire la nevasta lui, el zicea: „Este sora mea.“ Căci îi era frică să spună că este nevastă-sa, ca să nu-l omoare oamenii locului aceluia, fiindcă Rebeca era frumoasă la chip.

⁸Fiindcă şederea lui acolo se lungise, s’a întîmplat că Abimelec, împăratul Filistenilor, uitîndu-se pe fereastră, a văzut pe Isaac jucîndu-se cu nevastă-sa Rebeca.

⁹Abimelec a trimes să cheme pe Isaac, şi i-a zis: „Nu mai încape îndoială că e nevastă-ta. Cum ai putut zice:„E soru-mea?“ Isaac i-a răspuns:„Am zis aşa, ca să nu mor din pricina ei.“

¹⁰Şi Abimelec a zis: „Ce ne-ai făcut? Ce uşor s’ar fi putut ca vreunul din norod să se culce cu nevastă-ta, şi ne-ai fi făcut vinovaţi.“

¹¹Atunci Abimelec a dat următoarea poruncă întregului norod: „Cine se va atinge de omul acesta sau de nevasta lui, va fi omorît.“

¹²Isaac a făcut sămănături în ţara aceea, şi a strîns rod însutit în anul acela; căci Domnul l-a binecuvîntat.

¹³Astfel omul acesta s’a îmbogăţit, şi a mers îmbogăţindu-se din ce în ce mai mult, pînă ce a ajuns foarte bogat.

¹⁴Avea cirezi de vite şi turme de oi, şi un mare număr de robi: de aceea Filistenii îl pismuiau.

¹⁵Toate fîntînile, pe cari le săpaseră robii tatălui său, pe vremea tatălui său Avraam, Filistenii le-au astupat şi le-au umplut cu ţărînă.

¹⁶Şi Abimelec a zis lui Isaac: „Pleacă dela noi, căci ai ajuns mult mai puternic decît noi.“

¹⁷Isaac a plecat de acolo şi a tăbărît în valea Gherar, unde s’a aşezat cu locuinţa.

¹⁸Isaac a săpat din nou fîntînile de apă, pe cari le săpaseră robii tatălui său Avraam, şi pe cari le astupaseră Filistenii, după moartea lui Avraam; şi le-a pus iarăş aceleaşi nume, pe cari le pusese tatăl său.

¹⁹Robii lui Isaac au mai săpat în vale, şi au dat acolo peste o fîntînă cu apă de izvor.

²⁰Păstorii din Gherar s’au certat însă cu păstorii lui Isaac, zicînd: „Apa este a noastră.“ Şi a pus fîntînii numele Esec {Adică: Ceartă}, pentrucă se certaseră cu el.

²¹Apoi au săpat o altă fîntînă, pentru care iar au făcut gîlceavă, de aceea a numit-o Sitna {Adică: Gîlceavă}.

²²Pe urmă s’a mutat de acolo, şi a săpat o altă fîntînă, pentru care nu s’au mai certat; şi a numit-o Rehobot {Adică: Lărgime}; „căci“, a zis el, „Domnul ne-a făcut loc larg, ca să ne putem întinde în ţară.“

²³De acolo s’a suit la Beer-Şeba.

²⁴Domnul i S’a arătat chiar în noaptea aceea, şi i-a zis: „Eu sînt Dumnezeul tatălui tău Avraam; nu te teme, căci Eu sînt cu tine; te voi binecuvînta, şi îţi voi înmulţi sămînţa, din pricina robului Meu Avraam.“

²⁵Isaac a zidit acolo un altar, a chemat Numele Domnului, şi şi-a întins cortul acolo. Robii lui Isaac au săpat acolo o fîntînă.

²⁶Abimelec a venit din Gherar la el, cu prietenul său Ahuzat, şi cu Picol, căpetenia oştirii lui.

²⁷Isaac le-a zis: „Pentru ce veniţi la mine, voi cari mă urîţi şi m’aţi izgonit dela voi?“

²⁸Ei au răspuns: „Vedem lămurit că Domnul este cu tine. De aceea zicem: „Să fie un jurămînt între noi, între noi şi tine, şi să facem un legămînt cu tine!

²⁹Anume, jură că nu ne vei face nici un rău, după cum nici noi nu ne-am atins de tine, ci ţi-am făcut numai bine, şi te-am lăsat să pleci în pace. Tu acum eşti binecuvîntat de Domnul.“

³⁰Isaac le-a dat un ospăţ, şi au mîncat şi au băut.

³¹S’au sculat dis de dimineaţă, şi s’au legat unul cu altul printr’un jurămînt. Isaac i-a lăsat apoi să plece, şi ei l-au părăsit în pace.

³²În aceeaş zi, nişte robi ai lui Isaac au venit să-i vorbească de fîntîna pe care o săpau, şi i-au zis: „Am dat de apă!“

³³Şi el a numit-o Şiba {Adică: Jurămînt}. De aceea s’a pus cetăţii numele Beer-Şeba pînă în ziua de azi.

³⁴La vîrsta de patruzeci de ani, Esau a luat de neveste pe Iudita, fata Hetitului Beeri, şi pe Basmat, fata Hetitului Elon.

³⁵Ele au fost o pricină de mare amărăciune pentru Isaac şi Rebeca.