Read Versiunea_Dumitru_Cornilescu_1924 Exodul 15 Bible Online

Exodul 15 - Versiunea_Dumitru_Cornilescu_1924 bible

Exodul 15

¹Atunci Moise şi copiii lui Israel au cîntat Domnului cîntarea aceasta. Ei au zis:„Voi cînta Domnului, căci Şi-a arătat slava:A năpustit în mare pe cal şi pe călăreţ.

²Domnul este tăria mea şi temeiul cîntărilor mele de laudă:El m’a scăpat.El este Dumnezeul meu: pe El Îl voi lăuda;El este Dumnezeul tatălui meu:pe El Îl voi preamări.

³Domnul este un războinic viteaz: Numele Lui este Domnul.

⁴El a aruncat în mare carăle lui Faraon şi oastea lui;Luptătorii lui aleşi au fost înghiţiţi în marea Roşie.

⁵I-au acoperit valurile,Şi s’au pogorît în fundul apelor, ca o piatră.

⁶Dreapta Ta, Doamne, şi-a făcut vestită tăria;Mîna Ta cea dreaptă, Doamne, a zdrobit pe vrăjmaşi.

⁷Prin mărimea măreţiei Tale,Tu trînteşti la pămînt pe vrăjmaşii Tăi;Îţi deslănţuieşti mînia,Şi ea-i mistuie ca pe o trestie.

⁸La suflarea nărilor Tale, s’au îngrămădit apele,S’au ridicat talazurile ca un zid,Şi s’au închegat valurile în mijlocul mării.

⁹Vrăjmaşul zicea: „Îi voi urmări, îi voi ajunge,Voi împărţi prada de război;Îmi voi răzbuna pe ei,Voi scoate sabia, şi-i voi nimici cu mîna mea!“

¹⁰Dar Tu ai suflat cu suflarea Ta:Şi marea i-a acoperit;Ca plumbul s’au afundatÎn adîncimea apelor.

¹¹Cine este ca Tine între dumnezei, Doamne?Cine este ca Tine minunat în sfinţenie,Bogat în fapte de laudă,Şi făcător de minuni?

¹²Tu Ţi-ai întins mîna dreaptă:Şi i-a înghiţit pămîntul.

¹³Prin îndurarea Ta, Tu ai călăuzit,Şi ai izbăvit pe poporul acesta;Iar prin puterea Ta îl îndrepţiSpre locaşul sfinţeniei Tale.

¹⁴Popoarele vor afla lucrul acesta, şi se vor cutremura:Apucă groaza pe Filisteni,

¹⁵Se înspăimîntă căpeteniile Edomului,Şi un tremur apucă pe războinicii lui Moab;Toţi locuitorii Canaanului leşină dela inimă.

¹⁶Îi va apuca teama şi spaima;Iar văzînd măreţia braţului Tău,Vor sta muţi ca o piatră,Pînă va trece poporul Tău, Doamne!Pînă va trecePoporul, pe care Ţi l-ai răscumpărat.

¹⁷Tu îi vei aduce şi-i vei aşeza pe muntele moştenirii Tale,În locul, pe care Ţi l-ai pregătit ca locaş, Doamne,La Templul, pe care mînile Tale l-au întemeiat, Doamne!

¹⁸Şi Domnul va împărăţi în veac şi în veci de veci.

¹⁹Căci caii lui Faraon, carăle şi călăreţii lui au intrat în mare,Şi Domnul a adus peste ei apele mării;Dar copiii lui Israel au mers ca pe uscat prin mijlocul mării.“

²⁰Maria, proorociţa, sora lui Aaron, a luat în mînă o timpană, şi toate femeile au venit după ea, cu timpane şi jucînd.

²¹Maria răspundea copiilor lui Israel:„Cîntaţi Domnului, căci Şi-a arătat slava:A năpustit în mare pe cal şi pe călăreţ.“

²²Moise a pornit pe Israel dela marea Roşie. Au apucat înspre pustia Şur; şi, după trei zile de mers în pustie, n’au găsit apă.

²³Au ajuns la Mara; dar n’au putut să bea apă din Mara, pentrucă era amară. De aceea locul acela a fost numit Mara {Sau: Amărăciune}.

²⁴Poporul a cîrtit împotriva lui Moise, zicînd: „Ce avem să bem?“

²⁵Moise a strigat către Domnul; şi Domnul i-a arătat un lemn, pe care l-a aruncat în apă. Şi apa s’a făcut dulce. Acolo a dat Domnul poporului legi şi porunci, şi acolo l-a pus la încercare.

²⁶El a zis: „Dacă vei asculta cu luare aminte glasul Domnului, Dumnezeului tău, dacă vei face ce este bine înaintea Lui, dacă vei asculta de poruncile Lui, şi dacă vei păzi toate legile Lui, nu te voi lovi cu niciuna din bolile cu cari am lovit pe Egipteni; căci Eu sînt Domnul, care te vindecă.“

²⁷Au ajuns la Elim, unde erau douăsprezece izvoare de apă şi şaptezeci de finici. Şi au tăbărît acolo, lîngă apă.