Read Versiunea_Dumitru_Cornilescu_1924 Psalmii 89 Bible Online

Psalmii 89 - Versiunea_Dumitru_Cornilescu_1924 bible

Psalmii 89

¹Voi cînta totdeauna îndurările Domnului:voi spune din neam în neam, cu gura mea, credincioşia Ta.

²Căci zic: „Îndurarea are temelii vecinice!Tare ca cerurile este credincioşia Ta!“ –

³„Am făcut legămînt cu alesul Meu“ – zice Domnul –„iată ce am jurat robului Meu David:

⁴„Îţi voi întări sămînţa pe vecie, şi’-n veci îţi voi aşeza scaunul de domnie.“ (Oprire)

⁵Cerurile laudă minunile Tale, Doamne,şi credincioşia Ta în adunarea sfinţilor!

⁶Căci, în cer, cine se poate asemăna cu Domnul?Cine este ca Tine între fiii lui Dumnezeu?

⁷Dumnezeu este înfricoşat în adunarea cea mare a sfinţilor,şi de temut pentru toţi ceice stau în jurul Lui.

⁸Doamne, Dumnezeul oştirilor,cine este puternic ca Tine, Doamne!Şi credincioşia Ta Te înconjoară.

⁹Tu îmblînzeşti mîndria mării;cînd se ridică valurile ei, Tu le potoleşti.

¹⁰Tu ai zdrobit Egiptul ca pe un hoit,ai risipit pe vrăjmaşii Tăi prin puterea braţului Tău.

¹¹Ale Tale sînt cerurile şi pămîntul,Tu ai întemeiat lumea şi tot ce cuprinde ea.

¹²Tu ai făcut miazănoaptea şi miazăziua;Taborul şi Hermonul se bucură de Numele Tău.

¹³Braţul tău este puternic,mîna Ta este tare, dreapta Ta este înălţată.

¹⁴Dreptatea şi judecata sînt temelia scaunului Tău de domnie;bunătatea şi credincioşia sînt înaintea Feţei Tale.

¹⁵Ferice de poporul, care cunoaşte sunetul trîmbiţei,care umblă în lumina Feţei Tale, Doamne!

¹⁶El se bucură neîncetat de Numele Tău,şi se făleşte cu dreptatea Ta.

¹⁷Căci Tu eşti fala puterii lui;şi, în bunăvoinţa Ta, ne ridici puterea noastră.

¹⁸Căci Domnul este scutul nostru,Sfîntul lui Israel este împăratul nostru.

¹⁹Atunci ai vorbit într’o vedenie prea iubitului Tău,şi ai zis: „Am dat ajutorul Meu unui viteaz,am ridicat din mijlocul poporului un tînăr;

²⁰am găsit pe robul Meu David, şi l-am uns cu untdelemnul Meu cel sfînt.

²¹Mîna Mea îl va sprijini,şi braţul Meu îl va întări.

²²Vrăjmaşul nu-l va prinde,şi cel rău nu-l va apăsa;

²³ci voi zdrobi dinaintea lui pe protivnicii lui,şi voi lovi pe cei ce-l urăsc.

²⁴Credincioşia şi bunătatea Mea vor fi cu el,şi tăria lui se va înălţa prin Numele Meu.

²⁵Voi da în mîna lui marea,şi în dreapta lui rîurile.

²⁶El Îmi va zice: „Tu eşti Tatăl meu,Dumnezeul meu şi Stînca mîntuirii mele!“

²⁷Iar Eu îl voi face întîiul născut,cel mai înalt dintre împăraţii pămîntului.

²⁸Îi voi păstra totdeauna bunătatea Mea,şi legămîntul Meu îi va fi neclintit.

²⁹Îi voi face vecinică sămînţa,şi scaunul lui de domnie ca zilele cerurilor.

³⁰Dacă fiii lui vor părăsi Legea Mea,şi nu vor umbla după poruncile Mele,

³¹dacă vor călca orînduirile Mele,şi nu vor păzi poruncile Mele,

³²atunci le voi pedepsi fărădelegile cu nuiaua,şi nelegiuirile cu lovituri;

³³dar nu-Mi voi îndepărta deloc bunătatea dela ei,şi nu-Mi voi face credincioşia de minciună;

³⁴nu-Mi voi călca legămîntul,şi nu voi schimba ce a ieşit de pe buzele mele.

³⁵Am jurat odată pe sfinţenia Mea:să mint Eu oare lui David?

³⁶Sămînţa lui va dăinui în veci;scaunul lui de domnie va fi înaintea Mea ca soarele;

³⁷ca luna, va dăinui pe vecie,şi ca martorul credincios din cer. – (Oprire)

³⁸Şi totuş, Tu l-ai îndepărtat,şi Te-ai mîniat pe unsul Tău;

³⁹ai nesocotit legămîntul făcut cu robul Tău;i-ai doborît şi i-ai pîngărit cununa.

⁴⁰I-ai prăbuşit toate zidurile,şi i-ai dărîmat toate cetăţuile.

⁴¹Toţi trecătorii îl jăfuiesc,şi a ajuns de batjocura vecinilor lui.

⁴²Ai înălţat dreapta protivnicilor lui,ai înveselit pe toţi vrăjmaşii lui,

⁴³ai făcut ca ascuţişul săbiei lui să dea înapoi,şi nu l-ai sprijinit în luptă.

⁴⁴Ai pus capăt strălucirii lui,şi i-ai trîntit la pămînt scaunul de domnie;

⁴⁵i-ai scurtat zilele tinereţii,şi l-ai acoperit de ruşine. – (Oprire)

⁴⁶Pînă cînd, Doamne, Te vei ascunde fără încetare,şi-Ţi va arde mînia ca focul?

⁴⁷Adu-ţi aminte ce scurtă este viaţa mea,şi pentruce nimic ai făcut pe toţi fiii omului.

⁴⁸Este vreun om care să poată trăi şi să nu vadă moartea, care să poată să-şi scape sufletul din locuinţa morţilor? – (Oprire)

⁴⁹Unde sînt, Doamne, îndurările Tale dintîi,pe cari le-ai jurat lui David, în credincioşia Ta?

⁵⁰Adu-ţi aminte, Doamne, de ocara robilor Tăi,adu-ţi aminte că port în sîn ocara multor popoare;

⁵¹adu-Ţi aminte de ocările vrăjmaşilor Tăi, Doamne;de ocările lor împotriva paşilor unsului Tău!

⁵²Binecuvîntat să fie Domnul în veci!Amin! Amin!