Read Versiunea_Dumitru_Cornilescu_1924 Eclesiastul 4 Bible Online

Eclesiastul 4 - Versiunea_Dumitru_Cornilescu_1924 bible

Eclesiastul 4

¹M’am uitat apoi la toate asupririle cari se fac supt soare; şi iată că cei apăsaţi varsă lacrămi, şi nu este nimeni să-i mîngîie! Ei sînt pradă sîlniciei asupritorilor lor, şi n’are cine să-i mîngîie!

²Şi am găsit că morţii, cari au murit mai înainte, sînt mai fericiţi decît cei vii, cari sînt încă în viaţă.

³Dar mai fericit decît amîndoi am găsit pe celce nu s’a născut încă, fiindcă n’a văzut toate relele cari se petrec supt soare.

⁴Am mai văzut că orice muncă şi orice iscusinţă la lucru îşi are temeiul numai în pizma unuia asupra altuia. Şi aceasta este o deşertăciune şi goană după vînt.

⁵Nebunul îşi încrucişează mînile, şi îşi mănîncă însăş carnea lui.

⁶Mai bine o mînă plină de odihnă, decît amîndoi pumnii plini de trudă şi goană după vînt.

⁷Am mai văzut o altă deşertăciune supt soare.

⁸Un om este singur singurel, n’are nici fiu, nici frate, şi totuş munca lui n’are sfîrşit, ochii nu i se satură niciodată de bogăţii, şi nu se gîndeşte: „Pentru cine muncesc eu, şi-mi lipsesc sufletul de plăceri?“ Şi aceasta este o deşertăciune şi un lucru rău.

⁹Mai bine doi decît unul, căci iau o plată cu atît mai bună pentru munca lor.

¹⁰Căci, dacă se întîmplă să cadă, se ridică unul pe altul; dar vai de cine este singur, şi cade, fără să aibă pe altul care să-l ridice!

¹¹Tot aşa, dacă se culcă doi împreună, se încălzesc unul pe altul, dar cum are să se încălzescă dacă e singur?

¹²Şi dacă se scoală cineva asupra unuia, doi pot să-i stea împotrivă; şi funia împletită în trei nu se rupe uşor.

¹³Mai bine un copil sărac şi înţelept decît un împărat bătrîn şi fără minte, care nu înţelege că trebuie să se lase îndrumat;

¹⁴căci el poate să iasă din temniţă ca să domnească, măcarcă poate chiar să se fi născut sărac în împărăţia celui din urmă.

¹⁵Am văzut pe toţi cei vii, cari umblă supt soare, înconjurînd pe copilul, care avea să urmeze după împărat şi să domnească în locul lui.

¹⁶Fără sfîrşit era tot poporul, în fruntea căruia mergea el. Şi totuş, ceice vor veni după el nu se vor bucura de el. Căci şi aceasta este o deşertăciune şi goană după vînt.