Read Versiunea_Dumitru_Cornilescu_1924 Isaia 51 Bible Online

Isaia 51 - Versiunea_Dumitru_Cornilescu_1924 bible

Isaia 51

¹„Ascultaţi-Mă, voi, cari umblaţi după neprihănire, cari căutaţi pe Domnul! Priviţi spre stînca din care aţi fost ciopliţi, spre gaura gropii din care aţi fost scoşi.

²Uitaţi-vă la părintele vostru Avraam, şi spre Sara care v’a născut; căci l-am chemat, cînd era numai el singur, l-am binecuvîntat şi înmulţit.

³Tot astfel, Domnul are milă de Sion, şi mîngîie toate dărîmăturile lui. El va face pustia lui ca un Rai, şi pămîntul lui uscat ca o grădină a Domnului. Bucuria şi veselia vor fi mijlocul lui, mulţămiri şi cîntări de laudă.

⁴Ia aminte spre Mine, dar, poporul Meu, pleacă urechea spre Mine, neamul Meu! Căci din Mine va ieşi Legea, şi voi pune Legea Mea lumină popoarelor.

⁵Neprihănirea Mea este aproape, mîntuirea Mea se va arăta, şi braţele Mele vor judeca popoarele, ostroavele vor nădăjdui în Mine, şi se vor încrede în braţul Meu.

⁶Ridicaţi ochii spre cer, şi priviţi în jos pe pămînt! Căci cerurile vor pieri ca un fum, pămîntul se va preface în zdrenţe ca o haină, şi locuitorii lui vor muri ca nişte muşte; dar mîntuirea Mea va dăinui în veci, şi neprihănirea Mea nu va avea sfîrşit.

⁷Ascultaţi-Mă, voi cari cunoaşteţi neprihănirea, popor, care ai în inimă Legea Mea! Nu te teme de ocara oamenilor, şi nu tremura de ocările lor.

⁸Căci îi va mînca molia ca pe o haină, şi-i va roade vermele cum roade lîna; dar neprihănirea Mea va dăinui în veci, şi mîntuirea Mea se va întinde din veac în veac.“

⁹Trezeşte-te, trezeşte-te şi îmbracă-te cu putere, braţ al Domnului! Trezeşte-te, ca în zilele de odinioară, şi în veacurile din vechime! Oare n’ai doborît Tu Egiptul, şi ai străpuns balaurul?

¹⁰Nu eşti Tu acela, care ai uscat marea, apele adîncului celui mare, şi ai croit în adîncimile mării, un drum pentru trecerea celor răscumpăraţi?

¹¹Astfel cei răscumpăraţi de Domnul se vor întoarce, vor veni în Sion cu cîntări de biruinţă, şi o bucurie vecinică le va încununa capul; îi va apuca veselia şi bucuria, iar durerea şi gemetele vor fugi.

¹²Eu, Eu vă mîngîi. Dar cine eşti tu, ca să te temi de omul cel muritor, şi de fiul omului, care trece ca iarba,

¹³şi să uiţi pe Domnul, care te-a făcut, care a întins cerurile şi a întemeiat pămîntul? Dece să tremuri necontenit toată ziua, înaintea mîniei asupritorului, cînd umblă să te nimicească? Unde este mînia asupritorului?

¹⁴În curînd cel încovoiat supt fiare va fi deslegat; nu va muri în groapă, şi nu va duce lipsă de pîne.

¹⁵Eu sînt Domnul, Dumnezeul tău, care stîrnesc marea şi fac să-i urle valurile, şi al cărui Nume este Domnul oştirilor.

¹⁶Eu pun cuvintele Mele în gura ta, şi te acopăr cu umbra mînii Mele, ca să întind ceruri noi şi să întemeiez un pămînt nou, şi să zic Sionului: «Tu eşti poporul Meu!»

¹⁷Trezeşte-te, trezeşte-te! Scoală-te, Ierusalime, care ai băut din mîna Domnului potirul mîniei Lui, care ai băut, ai sorbit pînă în fund potirul ameţelii!

¹⁸Căci nu este nici unul, care să-l călăuzească, din toţi copiii pe cari i-a născut, nu este niciunul, care să-l ia de mînă din toţi copiii pe cari i-a crescut.

¹⁹Amîndouă aceste lucruri ţi s’au întîmplat: – dar cine te va plînge? – pustiirea şi dărăpănarea, foametea şi sabia. – «Cum să te mîngîi eu?»

²⁰Fiii tăi, leşinaţi, zăceau în toate colţurile uliţelor, ca cerbul într’un laţ, plini de mînia Domnului, şi de mustrarea Dumnezeului tău.

²¹Deaceea, nenorocitule, beat ce eşti, dar nu de vin, ascultă:

²²«Aşa vorbeşte Domnul tău, Domnul, Dumnezeul tău, care apără pe poporul Lui: «Iatăcă îţi iau din mînă potirul ameţelii, potirul mîniei Mele, că să nu mai bei din el!

²³Şi îl voi pune în mîna asupritorilor tăi, cari îţi ziceau: «Îndoaie-te, ca să trecem peste tine!“ Îţi făceai atunci spinarea ca un pămînt, şi ca o uliţă pentru trecători.