Read Versiunea_Dumitru_Cornilescu_1924 Leviticul 27 Bible Online

Leviticul 27 - Versiunea_Dumitru_Cornilescu_1924 bible

Leviticul 27

¹Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:„Vorbeşte copiilor lui Israel, şi spune-le:

²«Cînd se vor face juruinţe Domnului, dacă e vorba de oameni, ei să fie ai Domnului, după preţuirea ta.

³Iar preţuirea pe care o vei face unui bărbat dela douăzeci pînă la şasezeci de ani, să fie de cincizeci de sicli de argint, după siclul sfîntului locaş:

⁴dacă este femeie, preţuirea să fie de treizeci de sicli.

⁵Dela cinci pînă la douăzeci de ani, preţuirea să fie de douăzeci de sicli pentru un băiat, şi de zece sicli pentru o fată.

⁶Dela o lună pînă la cinci ani, preţuirea să fie de cinci sicli de argint pentru un băiat, şi de trei sicli de argint pentru o fată.

⁷De la şasezeci de ani în sus, preţuirea să fie de cincisprezece sicli pentru un bărbat, şi de zece sicli pentru o femeie.

⁸Dacă cel ce a făcut juruinţa este prea sărac ca să plătească preţuirea aceasta făcută de tine, să-l aducă la preot, să-l preţuiască; şi preotul să facă o preţuire potrivit cu mijloacele omului aceluia.

⁹Dacă este vorba de dobitoacele cari pot fi aduse ca jertfă Domnului, orice dobitoc care se va da Domnului, va fi ceva sfînt.

¹⁰Să nu-l schimbe, şi să nu pună unul rău în locul unuia bun, nici unul bun în locul unuia rău; dacă s’ar întîmpla să se înlocuiască un dobitoc cu altul, şi unul şi celalt va fi sfînt.

¹¹Dacă este vorba de dobitoacele necurate, cari nu pot fi aduse ca jertfă Domnului, să aducă dobitocul la preot,

¹²care-i va face preţuirea după cum va fi bun sau rău, şi va rămînea la preţuirea preotului.

¹³Dacă vrea să-l răscumpere, să mai adauge o cincime la preţuirea lui.

¹⁴Dacă cineva îşi închină Domnului casa, hărăzind-o Domnului ca un dar sfînt, preotul să-i facă preţuirea după cum va fi bună sau rea, şi să rămînă la preţuirea făcută de preot.

¹⁵Dacă cel ce şi-a închinat Domnului casa, vrea s’o răscumpere, să adauge o cincime la preţul preţuirii ei, şi va fi a lui.

¹⁶Dacă cineva închină Domnului un ogor din moşia lui, preţuirea ta să fie după cîtimea de sămînţă pe care o dă, şi anume cincizeci de sicli de argint pentru un omer de sămînţă de orz.

¹⁷Dacă îşi închină Domnului ogorul, cu începere chiar din anul de veselie, să rămînă la preţuirea ta;

¹⁸dar dacă îşi închină Domnului ogorul după anul de veselie, atunci preotul să-i socotească preţul după numărul anilor cari mai rămîn pînă la anul de veselie, şi să-l scadă din preţuirea ta.

¹⁹Dacă cel ce şi-a închinat Domnului ogorul, vrea să-l răscumpere, atunci să mai adauge o cincime la argintul preţuit de tine, şi ogorul să rămînă al lui.

²⁰Dacă nu-şi răscumpără ogorul, şi-l vinde altui om, nu va mai putea fi răscumpărat.

²¹Şi cînd va ieşi cumpărătorul din el la anul de veselie, ogorul acela să fie închinat Domnului, ca ogor hărăzit Lui; să fie moşia preotului.

²²Dacă cineva închină Domnului un ogor cumpărat de el, care nu face parte din moşia lui,

²³preotul să-i socotească preţul după cît face preţuirea pînă la anul de veselie, şi omul acela să plătească în aceeaş zi preţul hotărît de tine, ca lucru închinat Domnului.

²⁴În anul de veselie, ogorul să se întoarcă la acela dela care fusese cumpărat şi din moşia căruia făcea parte.

²⁵Toate preţuirile să se facă în sicli sfîntului locaş: siclul are douăzeci de ghere.

²⁶Nimeni nu va putea să închine Domnului pe întîiul născut din vita lui, care chiar este al Domnului ca întîi născut; fie bou, fie miel, este al Domnului.

²⁷Dacă este vorba însă de un dobitoc necurat, să-l răscumpere cu preţul preţuit de tine, mai adăugînd încă o cincime; dacă nu este răscumpărat, să fie vîndut după preţuirea ta.

²⁸Tot ce va dărui un om Domnului prin făgăduinţă, din ce are, nu va putea nici să se vîndă, nici să se răscumpere: fie om, fie dobitoc, fie un ogor din moşia lui; tot ce va fi dăruit Domnului prin făgăduinţă, va fi un lucru prea sfînt pentru Domnul.

²⁹Niciun om închinat Domnului prin făgăduinţă nu va putea fi răscumpărat, ci va fi omorît.

³⁰Orice zeciuială din pămînt, fie din roadele pămîntului, fie din rodul pomilor, este a Domnului; este un lucru închinat Domnului.

³¹Dacă vrea cineva să răscumpere ceva din zeciuiala lui, să mai adauge o cincime.

³²Orice zeciuială din cirezi şi din turme, din tot ce trece subt toiag, să fie o zeciuială închinată Domnului.

³³Să nu se cerceteze dacă dobitocul este bun sau rău, şi să nu se schimbe; dacă se înlocuieşte un dobitoc cu un altul, şi unul şi celalt va fi sfînt, şi nu vor putea fi răscumpăraţi“.

³⁴Acestea sînt poruncile, pe cari le-a dat lui Moise Domnul pentru copiii lui Israel, pe muntele Sinai.