Read Versiunea_Dumitru_Cornilescu_1924 Ezechiel 33 Bible Online

Ezechiel 33 - Versiunea_Dumitru_Cornilescu_1924 bible

Ezechiel 33

¹Cuvîntul Domnului mi-a vorbit astfel:

²„Fiul omului, vorbeşte copiilor poporului tău, şi spune-le: «Cînd voi aduce sabia peste vreo ţară, şi poporul ţării va lua din mijlocul lui pe un om oare care, şi-l va pune ca străjer, –

³dacă omul acela va vedea venind sabia asupra ţării, va suna din trîmbiţă, şi va da de ştire poporului,

⁴şi dacă cel ce va auzi sunetul trîmbiţei nu se va feri, şi va veni sabia şi-l va prinde, sîngele lui să cadă asupra capului lui.

⁵Fiindcă a auzit sunetul trîmbiţei, şi nu s’a ferit, de aceea sîngele lui să cadă asupra lui; dar dacă se va feri, îşi va scăpa viaţa.

⁶Dacă însă străjerul va vedea venind sabia, şi nu va suna din trîmbiţă, şi dacă poporul nu va fi înştiinţat, şi va veni sabia şi va răpi viaţa vreunui om, omul acela va pieri din pricina nelegiurii lui, dar voi cere sîngele lui din mîna străjerului.»

⁷Acum, fiul omului, te-am pus străjer peste casa lui Israel. Tu trebuie să asculţi Cuvîntul care iese din gura Mea, şi să-i înştiinţezi din partea Mea.

⁸Cînd zic celui rău: «Răule, vei muri negreşit!» şi tu nu-i spui, ca să-l întorci de la calea lui cea rea, răul acela va muri în nelegiuirea lui, dar sîngele lui îl voi cere din mîna ta.

⁹Dar dacă vei înştiinţa pe cel rău, ca să se întoarcă dela calea lui, şi el nu se va întoarce, va muri în nelegiuirea lui, dar tu îţi vei mîntui sufletul.

¹⁰Spune dar, fiul omului, casei lui Israel: «Voi cu drept cuvînt ziceţi: «Fărădelegile şi păcatele noastre sînt asupra noastră, şi din pricina lor tînjim; cum am putea să trăim?»

¹¹Spune-le: «Pe viaţa Mea, zice Domnul Dumnezeu, că nu doresc moartea păcătosului, ci să se întoarcă dela calea lui şi să trăiască. Întoarceţi-vă, întoarceţi-vă dela calea voastră cea rea! Pentruce vreţi să muriţi voi, casa lui Israel?» –

¹²Şi tu, fiul omului, spune copiilor poporului tău: «Neprihănirea celui neprihănit nu-l va mîntui în ziua fărădelegii lui, şi cel rău nu va cădea lovit de răutatea lui, în ziua cînd se va întoarce dela ea, după cum nici cel neprihănit nu va putea să trăiască prin neprihănirea lui în ziua cînd va săvîrşi o fărădelege.

¹³Cînd zic celui neprihănit că va trăi negreşit, – dacă se încrede în neprihănirea lui şi săvîrşeşte nelegiuirea, atunci toată neprihănirea lui se va uita, şi el va muri din pricina nelegiuirii pe care a săvîrşit-o.

¹⁴Dimpotrivă cînd zic celui rău: «Vei muri!» – dacă se întoarce dela păcatul lui şi face ce este bine şi plăcut,

¹⁵dacă dă înapoi zălogul, întoarce ce a răpit, urmează învăţăturile cari dau viaţa, şi nu săvîrşeşte nicio nelegiuire, va trăi negreşit, şi nu va muri.

¹⁶Toate păcatele pe cari le-a săvîrşit se vor uita; a făcut ce este bine şi plăcut, şi va trăi negreşit!»

¹⁷Copiii poporului tău zic: «Calea Domnului nu este dreaptă!» Totuş, mai degrabă calea lor nu este dreaptă!

¹⁸Dacă cel neprihănit se abate dela neprihănirea lui şi săvîrşeşte nelegiuirea, trebuie să moară din pricina aceasta.

¹⁹Dar dacă cel rău se întoarce dela răutatea lui şi face ce este bine şi plăcut, va trăi tocmai din pricina aceasta!

²⁰Fiindcă ziceţi: «Calea Domnului nu este dreaptă!» vă voi judeca pe fiecare după umbletele lui, casa lui Israel!“

²¹În al doisprezecelea an, în ziua a cincea a lunii a zecea a robiei noastre, un om care scăpase din Ierusalim, a venit la mine şi a zis: „Cetatea a fost luată!“

²²Dar mîna Domnului venise peste mine seara, înainte de venirea fugarului la mine, şi Domnul îmi deschisese gura pînă a venit el la mine dimineaţa. Gura îmi era deschisă şi nu mai eram mut.

²³Atunci Cuvîntul Domnului mi-a vorbit astfel:

²⁴„Fiul omului, ceice locuiesc în dărîmăturile acelea în ţara lui Israel zic: «Avraam era singur, şi tot a moştenit ţara; dar noi sîntem mulţi şi ţara ne-a fost dată în stăpînire!»

²⁵De aceea spune-le: «Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: «Voi mîncaţi carne cu sînge, vă ridicaţi ochii spre idolii voştri şi vărsaţi sînge. Şi voi să stăpîniţi ţara?

²⁶Voi vă bizuiţi pe sabia voastră, săvîrşiţi urîciuni, fiecare din voi necinsteşte pe nevasta aproapelui său. Şi voi să stăpîniţi ţara?»

²⁷De aceea spune-le: «Aşa vorbeşte Domnul, Dumnezeu: «Pe viaţa Mea, că ceice locuiesc în aceste dărîmături vor cădea ucişi de sabie; pe ceice sînt pe cîmp îi voi da de mîncare fiarelor; iar ceice sînt în întărituri şi în peşteri vor muri de ciumă.

²⁸Voi preface ţara într’o pustietate şi într’un pustiu; mîndria tăriei ei se va sfîrşi, munţii lui Israel vor fi pustiiţi, şi nimeni nu va mai trece prin ei.

²⁹Şi vor şti că Eu sînt Domnul, cînd voi preface ţara într-o pustietate şi într’un pustiu, din pricina tuturor urîciunilor pe cari le-au săvîrşit.»

³⁰Fiul omului! Copiii poporului tău vorbesc de tine pe lîngă ziduri şi pe la uşile caselor, şi zic unul altuia, fiecare fratelui său: «Veniţi dar, şi ascultaţi care este cuvîntul ieşit dela Domnul!»

³¹Şi vin cu grămada la tine, stau înaintea ta ca popor al meu, ascultă cuvintele tale, dar nu le împlinesc, căci cu gura vorbesc dulce de tot, dar cu inima umblă tot după poftele lor.

³²Iată că tu eşti pentru ei ca un cîntăreţ plăcut, cu un glas frumos şi iscusit la cîntare pe coarde. Ei îţi ascultă cuvintele, dar nu le împlinesc de loc.

³³Cînd se vor întîmpla însă aceste lucruri, – şi iată că se întîmplă! – vor şti că era un prooroc în mijlocul lor.“