Read Versiunea_Dumitru_Cornilescu_1924 Amos 8 Bible Online

Amos 8 - Versiunea_Dumitru_Cornilescu_1924 bible

Amos 8

¹Domnul Dumnezeu mi-a trimes următoarea vedenie. Iată, era un coş cu poame coapte.

²El a zis: „Ce vezi, Amos?“ Eu am răspuns: „Un coş cu poame coapte.“ Şi Domnul mi-a zis: „A venit sfîrşitul poporului Meu Israel; nu-l mai pot ierta!

³În ziua aceea, cîntecele Templului se vor preface în gemete, zice Domnul Dumnezeu, pretutindeni vor arunca în tăcere o mulţime de trupuri moarte.“

⁴Ascultaţi lucrul acesta, voi cari mîncaţi pe cel lipsit, şi prăpădiţi pe cei nenorociţi din ţară!

⁵Voi, cari ziceţi: „Cînd va trece luna nouă, ca să vindem grîul, şi Sabatul ca să deschidem grînarele, să micşorăm efa şi să mărim siclul, şi să strîmbăm cumpăna ca să înşelăm?

⁶Apoi vom cumpăra pe cei nevoiaşi pe argint, şi pe sărac pe o păreche de încălţăminte, şi vom vinde codina în loc de grîu.“ –

⁷Domnul a jurat pe slava lui Iacov: „Niciodată nu voi uita niciuna din faptele lor!

⁸Nu se va cutremura ţara din pricina acestor mişelii, şi nu se vor jăli toţi locuitorii ei? Nu se va umfla toată ţara ca rîul, ridicîndu-se şi pogorîndu-se iarăş ca rîul Egiptului?

⁹În ziua aceea, zice Domnul Dumnezeu, voi face să asfinţească soarele la amiază, şi voi întuneca pămîntul ziua nămeaza mare.

¹⁰Vă voi preface sărbătorile în jale, şi toate cîntările în bociri pentru morţi, voi acoperi toate coapsele cu saci şi voi face toate capetele pleşuve; voi arunca ţara într’o jale ca pentru un singur fiu, şi sfîrşitul ei va fi ca o zi amară.“

¹¹„Iată, vin zile, zice Domnul Dumnezeu, cînd voi trimete foamete în ţară, nu foamete de pîne, nici sete de apă, ci foame şi sete după auzirea cuvintelor Domnului.

¹²Vor pribegi atunci dela o mare la alta, de la miază-noapte la răsărit, vor umbla istoviţi încoace şi încolo, ca să caute Cuvîntul Domnului, şi tot nu-l vor găsi.

¹³În ziua aceea se vor topi de sete fetele frumoase şi flăcăii.

¹⁴Ei, cari jură acum pe păcatul Samariei, şi zic: «Pe Dumnezeul tău cel viu, Dane!» Şi: «Pe drumul Beer-Şebei!» Vor cădea, şi nu se vor mai scula.“