Read Versiunea_Dumitru_Cornilescu_1924 Numeri 20 Bible Online

Numeri 20 - Versiunea_Dumitru_Cornilescu_1924 bible

Numeri 20

¹Toată adunarea copiilor lui Israel a ajuns în pustia Ţin în luna întîi. Şi poporul s’a oprit la Cades. Acolo a murit şi a fost îngropată Maria.

²Adunarea n’avea apă. Şi s’au răsculat împotriva lui Moise şi împotriva lui Aaron.

³Poporul a căutat ceartă cu Moise. Ei au zis: „Ce bine ar fi fost să fi murit noi, cînd au murit fraţii noştri înaintea Domnului!

⁴Pentruce aţi adus adunarea Domnului în pustia aceasta, ca să murim în ea, noi şi vitele noastre?

⁵Pentruce ne-aţi scos din Egipt, şi ne-aţi adus în acest loc rău, unde nu este nici loc de sămănat, nici smochin, nici viţă, nici rodiu, nici apă de băut?“

⁶Moise şi Aaron au plecat dela adunare şi s’au dus la uşa cortului întîlnirii. Au căzut cu faţa la pămînt, şi li s’a arătat slava Domnului.

⁷Domnul a vorbit lui Moise, şi a zis:

⁸„Ia toiagul, şi cheamă adunarea, tu şi fratele tău Aaron. Să vorbiţi stîncii acesteia în faţa lor, şi ea va da apă. Să le scoţi astfel apă din stîncă, şi să adăpi adunarea şi vitele lor.“

⁹Moise a luat toiagul dinaintea Domnului, cum îi poruncise Domnul.

¹⁰Moise şi Aaron au chemat adunarea înaintea stîncii. Şi Moise le-a zis: „Ascultaţi, răsvrătiţilor! Vom putea noi oare să vă scoatem apă din stînca aceasta?“

¹¹Apoi Moise a ridicat mîna, şi a lovit stînca de două ori cu toiagul. Şi a ieşit apă din belşug, aşa în cît a băut şi adunarea, şi au băut şi vitele.

¹²Atunci Domnul a zis lui Moise: „Pentrucă n’aţi crezut în Mine, ca să Mă sfinţiţi înaintea copiilor lui Israel, nu voi veţi duce adunarea aceasta în ţara pe care i-o dau.“

¹³Acestea sînt apele Meriba {Sau Ceartă}, unde s’au certat copiii lui Israel cu Domnul care a fost sfinţit între ei.

¹⁴Dela Cades, Moise a trimes nişte soli la împăratul Edomului, ca să-i spună: „Aşa vorbeşte fratele tău Israel. Tu ştii toate suferinţele prin cari am trecut.

¹⁵Părinţii noştri s’au pogorît în Egipt, şi am locuit acolo multă vreme. Dar Egiptenii ne-au chinuit, pe noi şi pe părinţii noştri.

¹⁶Am strigat către Domnul, şi El ne-a auzit glasul. A trimes un Înger, şi ne-a scos din Egipt. Şi iată că sîntem la Cades, cetate care se află la marginea ţinutului tău.

¹⁷Lasă-ne să trecem prin ţara ta; nu vom trece nici prin ogoare, nici prin vii, şi nici nu vom bea apă din fîntîni; vom merge pe drumul împărătesc, fără să ne abatem la dreapta sau la stînga, pînă vom trece de ţinutul tău.“

¹⁸Edom i-a răspuns: „Să nu cumva să treci pela mine, căci altfel îţi voi ieşi înainte cu sabia.“

¹⁹Copiii lui Israel i-au zis: „Vom merge pe drumul cel mare; şi, dacă vom bea din apa ta, eu şi turmele mele, îţi voi plăti preţul; nu-ţi cer altceva decît să trec cu picioarele!“

²⁰El a răspuns: „Să nu cumva să treci!“ Şi Edom i-a eşit înainte cu multă gloată şi cu mînă tare.

²¹Astfel Edom n’a vrut să lase pe Israel să treacă prin ţinutul lui. Şi Israel s’a abătut dela el.

²²Toată adunarea copiilor lui Israel a plecat dela Cades, şi a ajuns la muntele Hor.

²³Domnul a zis lui Moise şi lui Aaron, lîngă muntele Hor, la hotarele ţării lui Edom:

²⁴Aaron are să fie adăugat la poporul lui; căci nu va intra în ţara pe care o dau copiilor lui Israel, pentrucă v’aţi împotrivit poruncii Mele, la apele Meriba.

²⁵Ia pe Aaron şi pe fiul său Eleazar, şi suie-i pe muntele Hor.

²⁶Desbracă pe Aaron de veşmintele lui, şi îmbracă pe fiul său Eleazar cu ele. Acolo va fi adăugat Aaron la poporul lui şi va muri.“

²⁷Moise a făcut ce-i poruncise Domnul. S’au suit pe muntele Hor, în faţa întregei adunări.

²⁸Moise a desbrăcat pe Aaron de veşmintele lui, şi a îmbrăcat cu ele pe fiul său Eleazar. Aaron a murit acolo, pe vîrful muntelui. Moise şi Eleazar s’au pogorît de pe munte.

²⁹Toată adunarea a văzut că Aaron murise, şi toată casa lui Israel a plîns pe Aaron treizeci de zile.