Read Versiunea_Dumitru_Cornilescu_1924 Numeri 21 Bible Online

Numeri 21 - Versiunea_Dumitru_Cornilescu_1924 bible

Numeri 21

¹Împăratul Aradului, un Cananit, care locuia la miazăzi, a auzit că Israel vine pe drumul Atarim. El s’a luptat împotriva lui Israel şi a luat mai mulţi prinşi de război.

²Atunci Israel a făcut Domnului o juruinţă, şi a zis: „Dacă vei da pe poporul acesta în mînile mele, îi voi nimici cu desăvîrşire cetăţile.“

³Domnul a auzit glasul lui Israel, şi a dat pe Cananiţi în mînile lui. Israeliţii i-au nimicit cu desăvîrşire, pe ei şi cetăţile lor; şi locul acela l-au numit Horma {Sau Nimicire deplină}.

⁴Au plecat de la muntele Hor pe drumul care duce spre Marea Roşie, ca să ocolească ţara Edomului. Poporul şi-a perdut răbdarea pe drum

⁵şi a vorbit împotriva lui Dumnezeu şi împotriva lui Moise: „Pentru ce ne-aţi scos din Egipt, ca să murim în pustie? Căci nu este nici pîne, nici apă, şi ni s’a scîrbit sufletul de această hrană proastă.“

⁶Atunci Domnul a trimes împotriva poporului nişte şerpi înfocaţi, cari au muşcat poporul, aşa încît au murit mulţi oameni în Israel.

⁷Poporul a venit la Moise, şi a zis: „Am păcătuit, căci am vorbit împotriva Domnului, şi împotriva ta. Roagă-te Domnului, ca să depărteze de la noi aceşti şerpi.“ Moise s’a rugat pentru popor.

⁸Domnul a zis lui Moise: „Fă-ţi un şarpe înfocat, şi spînzură-l de o prăjină; oricine este muşcat, şi va privi spre el, va trăi.“

⁹Moise a făcut un şarpe de aramă, şi l-a pus într’o prăjină; şi oricine era muşcat de un şarpe, şi privea spre şarpele de aramă, trăia.

¹⁰Copiii lui Israel au plecat, şi au tăbărît la Obot.

¹¹Au plecat din Obot, şi au tăbărît la Iie-Abarim, în pustia din faţa Moabului, spre răsăritul soarelui.

¹²De acolo au plecat, şi au tăbărît în valea Zered.

¹³De acolo au plecat şi au tăbărît dincolo de Arnon, care curge prin pustie, ieşind din ţinutul Amoriţilor; căci Arnonul face hotarul Moabului, între Moab şi Amoriţi.

¹⁴De aceea se zice în cartea Războaielor Domnului:„Vaheb în Sufa,Şivoaiele Arnonului,

¹⁵Şi scurgerile şivoaielor,Cari se întind înspre Ar şi se ating cu hotarul lui Moab.“

¹⁶De acolo s’au dus la Beer {Sau Fîntînă}. La această fîntînă Domnul a zis lui Moise: „Strînge poporul, şi le voi da apă.“

¹⁷Atunci a cîntat Israel cîntarea aceasta:„Ţîşneşte, fîntînă! Cîntaţi în cinstea ei!

¹⁸Fîntîna, pe care au săpat-o căpeteniile,Pe care au săpat-o mai marii poporului,Cu toiagul de cîrmuire, cu toiegele lor!“Din pustia aceasta s’au dus la Matana;

¹⁹din Matana, la Nahaliel; din Nahaliel, la Bamot;

²⁰din Bamot, la valea din cîmpia Moabului, în vîrful muntelui Pisga, care caută spre pustie.

²¹Israel a trimes soli la Sihon, împăratul Amoriţilor, ca să-i spună:

²²„Lasă-mă să trec prin ţara ta; nu vom intra nici în ogoare, nici în vii, şi nu vom bea apă din fîntîni; vom ţinea drumul împărătesc, pînă vom trece de ţinutul tău.“

²³Sihon n’a îngăduit lui Israel să treacă prin ţinutul lui. Sihon a strîns tot poporul, şi a ieşit înaintea lui Israel, în pustie. A venit la Iahaţ, şi s’a luptat împotriva lui Israel.

²⁴Israel l-a bătut cu ascuţişul săbiei şi i-a cucerit ţara dela Arnon pînă la Iaboc, pînă la hotarul copiilor lui Amon; căci hotarul copiilor lui Amon era întărit.

²⁵Israel a luat toate cetăţile acelea, şi s’a aşezat în toate cetăţile Amoriţilor, în Hesbon şi în toate satele de prin împrejurimi.

²⁶Căci Hesbonul era cetatea lui Sihon, împăratul Amoriţilor. El pornise cu război împotriva împăratului dinainte al Moabului, şi-i luase toată ţara pînă la Arnon.

²⁷De aceea zic poeţii: „Veniţi la Hesbon!Să se zidească din nou şi să se întărească cetatea lui Sihon.

²⁸Căci a ieşit un foc din Hesbon,O flacără din cetatea lui Sihon,Şi a mistuit pe Ar-Moab,Pe locuitorii înălţimilor Arnonului.

²⁹Vai de tine, Moab!Eşti pierdut, poporul lui Chemoş!El a făcut pe fiii lui fugari,Şi pe fetele lui le-a dat roabeLui Sihon, împăratul Amoriţilor.

³⁰Noi am aruncat cu săgeţile asupra lor:Din Hesbon pînă la Dibon totul este nimicit;Am pustiit pînă la Nofah,Care se întinde pînă la Medeba.“

³¹Israel s’a aşezat astfel în ţara Amoriţilor.

³²Moise a trimes să iscodească Iaezerul. Au luat satele cari ţineau de el, şi au isgonit pe Amoriţii cari erau în ele.

³³Au schimbat apoi drumul, şi s’au suit pe drumul care duce la Basan. Og, împăratul Basanului, le-a ieşit înainte, cu tot poporul lui, ca să lupte împotriva lor la Edrei.

³⁴Domnul a zis lui Moise: „Nu te teme de el; căci îl dau în mînile tale, pe el şi tot poporul lui, şi toată ţara lui; să-i faci cum ai făcut lui Sihon, împăratul Amoriţilor, care locuia la Hesbon.“

³⁵Şi ei l-au bătut, pe el şi pe fiii lui, şi tot poporul lui, de n’au lăsat să scape unul măcar, şi au pus mîna pe ţara lui.