Read Versiunea_Dumitru_Cornilescu_1924 Zaharia 1 Bible Online

Zaharia 1 - Versiunea_Dumitru_Cornilescu_1924 bible

Zaharia 1

¹În luna a opta, în anul al doilea al lui Dariu, Cuvîntul Domnului a vorbit proorocului Zaharia, fiul lui Berechia, fiul lui Ido, astfel:

²„Domnul S’a mîniat foarte tare pe părinţii voştri.

³Spune-le dar: Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: «Întoarceţi-vă la Mine, zice Domnul oştirilor: şi Mă voi întoarce şi Eu la voi, zice Domnul oştirilor.»

⁴Nu fiţi ca părinţii voştri, cărora le vorbeau proorocii de mai înainte, zicînd: «Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: «Întoarceţi-vă dela căile voastre cele rele, dela faptele voastre cele rele!» Dar n’au ascultat şi n’au luat aminte la Mine, zice Domnul.“

⁵„Unde sînt acum părinţii voştri? Şi puteau proorocii să trăiască vecinic?

⁶Totuş cuvintele Mele şi poruncile pe cari le dădusem slujitorilor Mei proorocii, ca să le vestească, n’au atins ele pe părinţii voştri? Şi atunci ei s’au întors, şi au zis: „Domnul oştirilor ne-a făcut cum hotărîse să ne facă, după căile şi faptele noastre!“

⁷În a două zeci şi patra zi a lunii a unsprezecea, care este luna Şebat, în anul al doilea al lui Dariu, Cuvîntul Domnului a vorbit proorocului Zaharia, fiul lui Berechia, fiul lui Ido, astfel:

⁸M’am uitat noaptea, şi iată că un om era călare pe un cal roş, şi stătea între mirţi într’un umbrar; în urma lui erau nişte cai roşi, murgi şi albi.

⁹Am întrebat: „Ce înseamnă caii aceştia, domnul meu?“ Şi îngerul care vorbea cu mine mi-a zis: „Îţi voi arăta ce înseamnă caii aceştia!“

¹⁰Omul care stătea între mirţi a luat cuvîntul şi a zis: „Aceştia sînt aceia pe cari i-a trimes Domnul să cutreiere pămîntul!“

¹¹Şi ei au vorbit Îngerului Domnului, care stătea între mirţi, şi au zis: „Am cutreierat pămîntul, şi iată că tot pămîntul este în pace şi liniştit!“

¹²Atunci Îngerul Domnului a luat cuvîntul, şi a zis: „Doamne al oştirilor, pînă cînd nu vei avea milă de Ierusalim şi de cetăţile lui Iuda, pe cari Te-ai mîniat în aceşti şapte zeci de ani?“

¹³Domnul a răspuns cu vorbe bune, cu vorbe de mîngîiere, îngerului care vorbea cu mine.

¹⁴Şi îngerul, care vorbea cu mine, mi-a zis: „Strigă, şi zi: «Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: «Sînt plin de o mare gelozie pentru Ierusalim şi pentru Sion,

¹⁵şi sînt plin de o mare mînie împotriva neamurilor îngîmfate; căci Mă mîniasem numai puţin, dar ele au ajutat spre nenorocire.

¹⁶Deaceea aşa vorbeşte Domnul: «Mă întorc cu îndurarea către Ierusalim; Casa Mea va fi zidită iarăş în el, şi funia de măsurat se va întinde asupra Ierusalimului.»

¹⁷Strigă din nou, şi zi: «Aşa vorbeşte Domnul oştirilor: «Cetăţile Mele vor avea iarăş belşug de bunătăţi, Domnul va mîngîia iarăş Sionul, va alege iarăş Ierusalimul.“

¹⁸Am ridicat ochii şi m’am uitat, şi iată că erau patru coarne!

¹⁹Am întrebat îngerul, care vorbea cu mine: „Ce înseamnă coarnele acestea?“ Şi el mi-a zis: „Acestea sînt coarnele, cari au risipit pe Iuda, pe Israel şi Ierusalimul.“

²⁰Domnul mi-a arătat patru fierari.

²¹Eu am întrebat: „Ce vor să facă aceştia?“ Şi el a zis: „Aceştia vin să sperie coarnele cari au risipit pe Iuda, de n’a mai putut ridica nimeni capul; ferarii aceştia au venit să sperie, şi să taie coarnele neamurilor cari au ridicat cornul împotriva ţării lui Iuda, ca să-i risipească locuitorii.“