Read Versiunea_Dumitru_Cornilescu_1924 Matei 15 Bible Online

Matei 15 - Versiunea_Dumitru_Cornilescu_1924 bible

Matei 15

¹Atunci nişte Farisei şi nişte cărturari din Ierusalim au venit la Isus, şi I-au zis:

²„Pentru ce calcă ucenicii Tăi datina bătrînilor? Căci nu-şi spală mînile cînd mănîncă.“

³Drept răspuns, El le-a zis: „Dar voi de ce călcaţi porunca lui Dumnezeu în folosul datinei voastre?

⁴Căci Dumnezeu a zis: «Cinsteşte pe tatăl tău şi pe mama ta;» şi: «Cine va grăi de rău pe tatăl său sau pe mama sa, să fie pedepsit negreşit cu moartea.»

⁵Dar voi ziceţi: «Cine va zice tatălui său sau mamei sale: «Ori cu ce te-aş putea ajuta, l-am închinat lui Dumnezeu,»

⁶nu mai este ţinut să cinstească pe tatăl său sau pe mama sa. Şi aţi desfiinţat astfel cuvîntul lui Dumnezeu în folosul datinei voastre.

⁷Făţărnicilor, bine a proorocit Isaia despre voi, cînd a zis:

⁸«Norodul acesta se apropie de Mine cu gura şi mă cinsteşte cu buzele, dar inima lui este departe de Mine.

⁹De geaba Mă cinstesc ei, învăţînd ca învăţături nişte porunci omeneşti.“

¹⁰Isus a chemat mulţimea la Sine, şi a zis: „Ascultaţi, şi înţelegeţi:

¹¹Nu ce intră în gură spurcă pe om; ci ce iese din gură, aceea spurcă pe om.“

¹²Atunci ucenicii Lui s’au apropiat, şi I-au zis: „Ştii că Fariseii au găsit pricină de poticnire în cuvintele, pe cari le-au auzit?“

¹³Drept răspuns, El le-a zis: „Orice răsad, pe care nu l-a sădit Tatăl Meu cel ceresc, va fi smuls din rădăcină.

¹⁴Lăsaţi-i: sînt nişte călăuze oarbe; şi cînd un orb călăuzeşte pe un alt orb, vor cădea amîndoi în groapă.“

¹⁵Petru a luat cuvîntul, şi I-a zis: „Desluşeşte-ne pilda aceasta.“

¹⁶Isus a zis: „Şi voi tot fără pricepere sînteţi?

¹⁷Nu înţelegeţi că orice intră în gură merge în pîntece, şi apoi este aruncat afară în hazna?

¹⁸Dar, ce iese din gură, vine din inimă, şi aceea spurcă pe om.

¹⁹Căci din inimă ies gîndurile rele, uciderile, preacurviile, curviile, furtişagurile, mărturiile mincinoase, hulele.

²⁰Iată lucrurile cari spurcă pe om; dar a mînca cu mînile nespălate nu spurcă pe om.“

²¹Isus, după ce a plecat de acolo, S’a dus în părţile Tirului şi ale Sidonului.

²²Şi iată că o femeie cananeancă, a venit din ţinuturile acelea, şi a început să strige către El: „Ai milă de mine, Doamne, Fiul lui David! Fiică-mea este muncită rău de un drac.“

²³El nu i-a răspuns nici un cuvînt. Şi ucenicii Lui s’au apropiat şi L-au rugat stăruitor: „Dă-i drumul, căci strigă după noi.“

²⁴Drept răspuns, El a zis: „Eu nu sînt trimes decît la oile pierdute ale casei lui Israel.“

²⁵Dar ea a venit şi I s’a închinat, zicînd: „Doamne, ajută-mi!“

²⁶Drept răspuns, El i-a zis: „Nu este bine să iei pînea copiilor, şi s’o arunci la căţei!“

²⁷„Da, Doamne“, a zis ea, „dar şi căţeii mănîncă fărămiturile cari cad de la masa stăpînilor lor.“

²⁸Atunci Isus i-a zis: „O, femeie, mare este credinţa Ta; facă-ţi-se cum voieşti.“ Şi fiica ei s’a tămăduit chiar în ceasul acela.

²⁹Isus a plecat din locurile acelea, şi a venit lîngă marea Galileii. S’a suit pe munte, şi a şezut jos acolo.

³⁰Atunci au venit la El multe noroade, avînd cu ele şchiopi, orbi, muţi, ciungi, şi mulţi alţi bolnavi I-au pus la picioarele Lui, şi El i-a tămăduit;

³¹aşa că noroadele se mirau, cînd au văzut că muţii vorbesc, ciungii se însănătoşează, şchopii umblă şi orbii văd; şi slăveau pe Dumnezeul lui Israel.

³²Isus a chemat pe ucenicii Săi, şi le-a zis: „Mi-este milă de gloata aceasta; căci iată că de trei zile aşteaptă lîngă Mine, şi n’au ce mînca. Nu vreau să le dau drumul flămînzi, ca nu cumva să leşine de foame pe drum.“

³³Ucenicii I-au zis: „De unde să luăm în pustia aceasta atîtea pîni ca să săturăm atîta gloată?“

³⁴„Cîte pîni aveţi?“ i-a întrebat Isus. „Şapte“, I-au răspuns ei, „şi puţini peştişori“

³⁵Atunci Isus a poruncit norodului să şadă pe pămînt.

³⁶A luat cele şapte pîni şi peştişorii, şi, dupăce a mulţămit lui Dumnezeu, a frînt, şi a dat ucenicilor, iar ucenicii au împărţit norodului.

³⁷Au mîncat toţi şi s’au săturat; şi s’au ridicat şapte coşniţe pline cu rămăşiţele de fărămituri.

³⁸Cei ce mîncaseră erau patru mii de bărbaţi, afară de femei şi de copii.

³⁹În urmă Isus a dat drumul noroadelor, S’a suit în corabie, şi a trecut în ţinutul Magdalei.