Read Versiunea_Dumitru_Cornilescu_1924 Matei 20 Bible Online

Matei 20 - Versiunea_Dumitru_Cornilescu_1924 bible

Matei 20

¹Fiindcă Împărăţia cerurilor se aseamănă cu un gospodar, care a ieşit dis de dimineaţă, să-şi tocmească lucrători la vie.

²S’a învoit cu lucrătorii cu cîte un leu pe zi, şi i-a trimes la vie.

³A ieşit pela ceasul al treilea, şi a văzut pe alţii stînd în piaţă fără lucru.

⁴«Duceţi-vă şi voi în via mea», le-a zis el, «şi vă voi da ce va fi cu dreptul.» Şi s’au dus.

⁵A ieşit iarăş pe la ceasul al şaselea şi al nouălea, şi a făcut la fel.

⁶Cînd a ieşit pela ceasul al unsprezecelea, a găsit pe alţii stînd în piaţă, şi le-a zis: «De ce staţi aici toată ziua fără lucru?»

⁷Ei i-au răspuns: «Pentru că nu ne-a tocmit nimeni.» «Duceţi-vă şi voi în via mea», le-a zis el, «şi veţi primi ce va fi cu dreptul.»

⁸Seara, stăpînul viei a zis ispravnicului său: «Cheamă pe lucrători, şi dă-le plata, începînd de la cei de pe urmă, pînă la cei dintîi.

⁹Cei din ceasul al unsprezecelea au venit, şi au luat fiecare cîte un leu.

¹⁰Cînd au venit cei dintîi, socoteau că vor primi mai mult; dar au primit şi ei tot cîte un leu de fiecare.

¹¹Dupăce au primit banii, cîrteau împotriva gospodarului,

¹²şi ziceau: «Aceştia de pe urmă n’au lucrat decît un ceas, şi la plată i-ai făcut deopotrivă cu noi, cari am suferit greul şi zăduful zilei.»

¹³Drept răspuns, el a zis unuia dintre ei: «Prietene, ţie nu-ţi fac nicio nedreptate; nu te-ai tocmit cu mine cu un leu?

¹⁴Ia-ţi ce ţi se cuvine, şi pleacă. Eu vreau să plătesc şi acestuia din urmă ca şi ţie.

¹⁵Nu pot să fac ce vreau cu ce-i al meu? Ori este ochiul tău rău, fiindcă eu sînt bun?»

¹⁶Tot aşa, cei din urmă vor fi cei dintîi, şi cei dintîi vor fi cei din urmă; pentrucă mulţi sînt chemaţi, dar puţini sînt aleşi.“

¹⁷Pe cînd Se suia Isus la Ierusalim, pe drum, a luat deoparte pe cei doisprezece ucenici, şi le-a zis:

¹⁸„Iată că ne suim la Ierusalim, şi Fiul omului va fi dat în mînile preoţilor celor mai de seamă şi cărturarilor. Ei Îl vor osîndi la moarte,

¹⁹şi-L vor da în mînile Neamurilor, ca să-L batjocorească, să-L bată şi să-L răstignească; dar a treia zi va învia.“

²⁰Atunci mama fiilor lui Zebedei s’a apropiat de Isus împreună cu fiii ei, şi I s’a închinat, vrînd să-I facă o cerere.

²¹El a întrebat-o: „Ce vrei?“ „Porunceşte“, I-a zis ea, „ca, în Împărăţia Ta aceşti doi fii ai mei să şadă unul la dreapta şi altul la stînga Ta.“

²²Drept răspuns Isus a zis: „Nu ştiţi ce cereţi. Puteţi voi să beţi paharul pe care am să-l beau Eu, şi să fiţi botezaţi cu botezul cu care am să fiu botezat Eu?“ „Putem“, I-au zis ei.

²³Şi El le-a răspuns: „Este adevărat că veţi bea paharul Meu, şi veţi fi botezaţi cu botezul cu care am să fiu botezat Eu: dar a şedea la dreapta şi la stînga Mea, nu atîrnă de Mine s’o dau, ci este păstrată pentru aceia pentru cari a fost pregătită de Tatăl Meu.“

²⁴Cei zece, cînd au auzit, s’au mîniat pe cei doi fraţi.

²⁵Isus i-a chemat, şi le-a zis: „Ştiţi că domnitorii Neamurilor domnesc peste ele, şi mai marii lor le poruncesc cu stăpînire.

²⁶Între voi să nu fie aşa. Ci oricare va vrea să fie mare între voi, să fie slujitorul vostru;

²⁷şi oricare va vrea să fie cel dintîi între voi, să vă fie rob.

²⁸Pentru că nici Fiul omului n’a venit să I se slujească, ci El să slujească şi să-Şi dea viaţa ca răscumpărare pentru mulţi.“

²⁹Cînd au ieşit din Ierihon, o mare gloată a mers după Isus.

³⁰Şi doi orbi şedeau lîngă drum. Ei au auzit că trece Isus, şi au început să strige: „Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!“

³¹Gloata îi certa să tacă. Dar ei mai tare strigau: „Ai milă de noi, Doamne, Fiul lui David!“

³²Isus S’a oprit, i-a chemat, şi le-a zis: „Ce vreţi să vă fac?“

³³„Doamne“, I-au zis ei, „să ni se deschidă ochii!“

³⁴Lui Isus I s’a făcut milă de ei, S’a atins de ochii lor, şi îndată orbii şi-au căpătat vederea, şi au mers după El.