Read Versiunea_Dumitru_Cornilescu_1924 Ioan 10 Bible Online

Ioan 10 - Versiunea_Dumitru_Cornilescu_1924 bible

Ioan 10

¹„Adevărat, adevărat, vă spun că, cine nu intră pe uşă în staulul oilor, ci sare pe altă parte, este un hoţ şi un tîlhar.

²Dar cine intră pe uşă, este păstorul oilor.

³Portarul îi deschide, şi oile aud glasul lui; el îşi cheamă oile pe nume, şi le scoate afară din staul.

⁴După ce şi-a scos toate oile, merge înaintea lor; şi oile merg după el, pentrucă îi cunosc glasul.

⁵Nu merg deloc după un străin; ci fug de el, pentrucă nu cunosc glasul străinilor.“

⁶Isus le-a spus această pildă, dar ei n’au înţeles despre ce le vorbea.

⁷Isus le-a mai zis: „Adevărat, adevărat, vă spun că Eu sînt uşa oilor.

⁸Toţi ceice au venit înainte de Mine, sînt hoţi şi tîlhari; dar oile n’au ascultat de ei.

⁹Eu sînt Uşa. Dacă intră cineva prin Mine, va fi mîntuit; va intra şi va ieşi, şi va găsi păşune.

¹⁰Hoţul nu vine decît să fure, să junghie şi să prăpădească. Eu am venit ca oile să aibă viaţă, şi s’o aibă din belşug.

¹¹Eu sînt Păstorul cel bun. Păstorul cel bun îşi dă viaţa pentru oi.

¹²Dar cel plătit, care nu este păstor, şi ale cărui oi nu sînt ale lui, cînd vede lupul venind, lasă oile şi fuge; şi lupul le răpeşte şi le împrăştie.

¹³Cel plătit fuge, pentrucă este plătit, şi nu-i pasă de oi.

¹⁴Eu sînt Păstorul cel bun. Eu Îmi cunosc oile Mele, şi ele Mă cunosc pe Mine,

¹⁵aşa cum Mă cunoaşte pe Mine Tatăl, şi cum cunosc Eu pe Tatăl; şi Eu Îmi dau viaţa pentru oile Mele.

¹⁶Mai am şi alte oi, cari nu sînt din staulul acesta; şi pe acelea trebuie să le aduc. Ele vor asculta de glasul Meu, şi va fi o turmă şi un Păstor.

¹⁷Tatăl Mă iubeşte, pentrucă Îmi dau viaţa, ca iarăş s’o iau.

¹⁸Nimeni nu Mi-o ia cu sila, ci o dau Eu dela Mine. Am putere s’o dau, şi am putere s’o iau iarăş: aceasta este porunca, pe care am primit-o dela Tatăl Meu.“

¹⁹Din pricina acestor cuvinte, iarăş s’a făcut desbinare între Iudei.

²⁰Mulţi dintre ei ziceau: „Are drac, este nebun; de ce-L ascultaţi?“

²¹Alţii ziceau; „Cuvintele acestea nu sînt cuvinte de îndrăcit; poate un drac să deschidă ochii orbilor.“

²²În Ierusalim se prăznuia atunci praznicul Înoirii Templului. Era iarna.

²³Şi Isus Se plimba prin Templu, pe supt pridvorul lui Solomon.

²⁴Iudeii L-au înconjurat, şi I-au zis: „Pînă cînd ne tot ţii sufletele în încordare? Dacă eşti Hristosul, spune-ne-o desluşit.“

²⁵„V’am spus“, le-a răspuns Isus, „şi nu credeţi. Lucrările, pe cari le fac Eu, în Numele Tatălui Meu, ele mărturisesc despre Mine.

²⁶Dar voi nu credeţi, pentrucă, după cum v’am spus, nu sînteţi din oile Mele.

²⁷Oile Mele ascultă glasul Meu; Eu le cunosc, şi ele vin după Mine.

²⁸Eu le dau viaţa vecinică, în veac nu vor pieri, şi nimeni nu le va smulge din mîna Mea.

²⁹Tatăl Meu, care Mi le-a dat, este mai mare decît toţi; şi nimeni nu le poate smulge din mîna Tatălui Meu.

³⁰Eu şi Tatăl una sîntem.“

³¹Atunci Iudeii iarăş au luat pietre ca să-L ucidă.

³²Isus le-a zis: „V’am arătat multe lucrări bune, cari vin dela Tatăl Meu: pentru care din aceste lucrări aruncaţi cu pietre în Mine?“

³³Iudeii I-au răspuns: „Nu pentru o lucrare bună aruncăm noi cu pietre în Tine, ci pentru o hulă, şi pentrucă Tu, care eşti un om, Te faci Dumnezeu.“

³⁴Isus le-a răspuns: „Nu este scris în Legea voastră: «Eu am zis: Sînteţi dumnezei?»

³⁵Dacă Legea a numit «dumnezei», pe aceia, cărora le-a vorbit Cuvîntul lui Dumnezeu, – şi Scriptura nu poate fi desfinţată, –

³⁶cum ziceţi voi că hulesc Eu, pe care Tatăl M’a sfinţit şi M’a trimes în lume? Şi aceasta, pentrucă am zis: «Sînt Fiul lui Dumnezeu!»

³⁷Dacă nu fac lucrările Tatălui Meu, să nu Mă credeţi.

³⁸Dar dacă le fac, chiar dacă nu Mă credeţi pe Mine, credeţi măcar lucrările acestea, ca să ajungeţi să cunoaşteţi şi să ştiţi că Tatăl este în Mine şi Eu sînt în Tatăl.“

³⁹La auzul acestor vorbe, căutau iarăş să-L prindă; dar El a scăpat din mînile lor.

⁴⁰Isus S’a dus iarăş dincolo de Iordan, în locul unde botezase Ioan la început. Şi a rămas acolo.

⁴¹Mulţi veneau la El, şi ziceau: „Ioan n’a făcut nici un semn; dar tot ce a spus Ioan despre omul acesta, era adevărat.“

⁴²Şi mulţi au crezut în El în locul acela.