Read Versiunea_Dumitru_Cornilescu_1924 Ioan 21 Bible Online

Ioan 21 - Versiunea_Dumitru_Cornilescu_1924 bible

Ioan 21

¹După aceea Isus S’a mai arătat ucenicilor Săi la marea Tiberiadei. Iată cum S’a arătat:

²Simon Petru, Toma zis Geamăn, Natanael din Cana Galileii, fiii lui Zebedei, şi alţi doi din ucenicii lui Isus, erau împreună.

³Simon Petru le-a zis: „Mă duc să prind peşte.“ „Mergem şi noi cu tine,“ i-au zis ei. Au ieşit, şi au intrat într’o corabie; şi n’au prins nimic în noaptea aceea.

⁴Dimineaţa, Isus stătea pe ţărm; dar ucenicii nu ştiau că este Isus.

⁵„Copii“, le-a zis Isus,„aveţi ceva de mîncare?“ Ei i-au răspuns: „Nu“.

⁶El le-a zis: „Aruncaţi mreaja în partea dreaptă a corăbiei, şi veţi găsi.“ Au aruncat-o deci, şi n’o mai puteau trage de mulţimea peştilor.

⁷Atunci ucenicul, pe care-l iubea Isus, a zis lui Petru: „Este Domnul!“ Cînd a auzit Simon Petru că este Domnul şi-a pus haina pe el, şi s’a încins, căci era desbrăcat, şi s’a aruncat în mare.

⁸Ceilalţi ucenici au venit cu corăbioara, trăgînd mreaja cu peşti, pentrucă nu erau departe de ţărm decît ca la două sute de coţi.

⁹Cînd s’au pogorît pe ţărm au văzut acolo jăratic de cărbuni, peşte pus deasupra şi pîne.

¹⁰Isus le-a zis: „Aduceţi din peştii, pe cari i-aţi prins acum.“

¹¹Simon Petru s’a suit în corăbioară, şi a tras mreaja la ţărm, plină cu o sută cincizeci şi trei de peşti mari: şi, măcar că erau atîţia, nu s’a rupt mreaja.

¹²„Veniţi de prînziţi,“ le-a zis Isus. Şi nici unul din ucenici nu cuteza să-L întrebe: „Cine eşti?“ căci ştiau că este Domnul.

¹³Isus S’a apropiat, a luat pînea, şi le-a dat; tot aşa a făcut şi cu peştele.

¹⁴Aceasta era a treia oară cînd Se arăta Isus ucenicilor Săi, după ce înviase din morţi.

¹⁵După ce au prînzit, Isus a zis lui Simon Petru: „Simone, fiul lui Iona, Mă iubeşti tu mai mult decît aceştia?“ „Da, Doamne“, I-a răspuns Petru, „ştii că Te iubesc.“ Isus i-a zis: „Paşte mieluşeii Mei.“

¹⁶I-a zis a doua oară: „Simone, fiul lui Iona, Mă iubeşti?“ „Da Doamne“, I-a răspuns Petru, „ştii că Te iubesc.“ Isus i-a zis: „Paşte oiţele Mele“.

¹⁷A treia oară i-a zis Isus:„Simone, fiul lui Iona, Mă iubeşti?“ Petru s’a întristat că-i zisese a treia oară: „Mă iubeşti?“ Şi I-a răspuns: „Doamne, Tu toate le ştii; ştii că Te iubesc.“ Isus i-a zis: „Paşte oile Mele!

¹⁸Adevărat, adevărat, îţi spun că, atunci cînd erai mai tînăr, singur te încingeai şi te duceai unde voiai; dar cînd vei îmbătrîni, îţi vei întinde mînile, şi altul te va încinge, şi te va duce unde nu vei voi.“

¹⁹A zis lucrul acesta ca să arate cu ce fel de moarte va proslăvi Petru pe Dumnezeu. Şi, după ce a vorbit astfel, i-a zis: „Vino după Mine.“

²⁰Petru s’a întors, şi a văzut venind după ei pe ucenicul pe care-l iubea Isus, acela care, la cină, se rezemase pe pieptul lui Isus, şi zisese: „Doamne, cine este celce Te vinde?“

²¹Petru s’a uitat la el, şi a zis lui Isus: „Doamne, dar cu acesta ce va fi?“

²²Isus i-a răspuns: „Dacă vreau ca el să rămînă pînă voi veni Eu, ce-ţi pasă ţie? Tu vino după Mine!“

²³Din pricina aceasta, a ieşit svonul printre fraţi că ucenicul acela nu va muri deloc. Însă Isus nu zisese lui Petru că nu va muri deloc, ci: „Dacă vreau ca el să rămînă pînă voi veni Eu, ce-ţi pasă ţie?“

²⁴Ucenicul acesta este celce adevereşte aceste lucruri, şi care le-a scris. Şi ştim că mărturia lui este adevărată.

²⁵Mai sînt multe alte lucruri, pe cari le-a făcut Isus, cari, dacă s’ar fi scris cu deamăruntul, cred că nici chiar în lumea aceasta n’ar fi putut încăpea cărţile cari s’ar fi scris. Amin.