Read Versiunea_Dumitru_Cornilescu_1924 Faptele apostolilor 1 Bible Online

Faptele apostolilor 1 - Versiunea_Dumitru_Cornilescu_1924 bible

Faptele apostolilor 1

¹Teofile, în cea dintîi carte a mea, am vorbit despre tot ce a început Isus să facă şi să înveţe pe oameni,

²dela început pînă în ziua în care S’a înălţat la cer, după ce, prin Duhul Sfînt, dăduse poruncile Sale apostolilor, pe cari-i alesese.

³După patima Lui, li S’a înfăţişat viu, prin multe dovezi, arătîndu-li-Se deseori timp de patruzeci de zile, şi vorbind cu ei despre lucrurile privitoare la Împărăţia lui Dumnezeu.

⁴Pe cînd Se afla cu ei, le-a poruncit să nu se depărteze de Ierusalim, ci să aştepte acolo făgăduinţa Tatălui, „pe care,“ le-a zis El, „aţi auzit-o dela Mine.

⁵Căci Ioan a botezat cu apă, dar voi, nu după multe zile, veţi fi botezaţi cu Duhul Sfînt.“

⁶Deci apostolii, pe cînd erau strînşi laolaltă, L-au întrebat: „Doamne, în vremea aceasta ai de gînd să aşezi din nou Împărăţia lui Israel?“

⁷El le-a răspuns: „Nu este treaba voastră să ştiţi vremurile sau soroacele; pe acestea Tatăl le-a păstrat supt stăpînirea Sa.

⁸Ci voi veţi primi o putere, cînd Se va pogorî Duhul Sfînt peste voi, şi-Mi veţi fi martori în Ierusalim, în toată Iudea, în Samaria, şi pînă la marginile pămîntului.“

⁹După ce a spus aceste lucruri, pe cînd se uitau ei la El, S’a înălţat la cer, şi un nor L-a ascuns din ochii lor.

¹⁰Şi cum stăteau ei cu ochii pironiţi spre cer, pe cînd Se suia El, iată că li s’au arătat doi bărbaţi îmbrăcaţi în alb,

¹¹şi au zis: „Bărbaţi Galileeni, de ce staţi şi vă uitaţi spre cer? Acest Isus, care S’a înălţat la cer din mijlocul vostru, va veni în acelaş fel cum L-aţi văzut mergînd la cer.“

¹²Atunci ei s’au întors în Ierusalim din muntele numit al Măslinilor, care este lîngă Ierusalim, departe cît un drum în ziua Sabatului.

¹³Cînd au ajuns acasă, s’au suit în odaia de sus, unde stăteau de obicei. Erau: Petru, Iacov, Ioan, Andrei, Filip, Toma, Bartolomeu, Matei, Iacov, fiul lui Alfeu, Simon Zilotul, şi Iuda, fiul lui Iacov.

¹⁴Toţi aceştia stăruiau cu un cuget în rugăciune şi în cereri, împreună cu femeile, şi cu Maria, mama lui Isus, şi cu fraţii Lui.

¹⁵În zilele acelea, Petru s’a sculat în mijlocul fraţilor, – numărul celor adunaţi laolaltă era de aproape o sută douăzeci, – şi a zis:

¹⁶„Fraţilor, trebuia să se împlinească Scriptura spusă de Duhul Sfînt mai înainte, prin gura lui David, despre Iuda, care a fost călăuza celor ce au prins pe Isus.

¹⁷El era din numărul nostru, şi era părtaş al aceleiaşi slujbe.

¹⁸Omul acesta a dobîndit un ogor cu plata nelegiuirii lui, a căzut cu capul în jos, a plesnit în două prin mijloc, şi i s’au vărsat toate măruntaiele.

¹⁹Lucrul acesta a ajuns aşa de cunoscut de toţi locuitorii din Ierusalim, încît ogorul acela a fost numit în limba lor: «Acheldama», adică: «Ogorul sîngelui.» –

²⁰În adevăr, în cartea Psalmilor este scris: «Locuinţa lui să rămînă pustie, şi nimeni să nu locuiască în ea!» Şi: «Slujba lui s’o ia altul!»

²¹Trebuie deci ca, dintre ceice ne-au însoţit în toată vremea în care a trăit Domnul Isus între noi,

²²cu începere dela botezul lui Ioan pînă în ziua cînd S’a înălţat El dela noi, să fie rînduit, unul care să ne însoţească drept martor al învierii Lui.

²³Ei au pus înainte pe doi: pe Iosif, numit Barsaba, zis şi Iust, şi pe Matia.

²⁴Apoi au făcut următoarea rugăciune: «Doamne, Tu, care cunoşti inimile tuturor oamenilor, arată-ne pe care din aceşti doi l-ai ales,

²⁵ca să ia loc în slujba şi apostolia aceasta, din care a căzut Iuda, ca să meargă la locul lui.»

²⁶Au tras la sorţi, şi sorţul a căzut pe Matia, care a fost numărat împreună cu cei unsprezece apostoli.