Read Versiunea_Dumitru_Cornilescu_1924 Faptele apostolilor 15 Bible Online

Faptele apostolilor 15 - Versiunea_Dumitru_Cornilescu_1924 bible

Faptele apostolilor 15

¹Cîţiva oameni, veniţi din Iudea, învăţau pe fraţi şi ziceau: Dacă nu sînteţi tăiaţi împrejur după obiceiul lui Moise, nu puteţi fi mîntuiţi.“

²Pavel şi Barnaba au avut cu ei un viu schimb de vorbe şi păreri deosebite; şi fraţii au hotărît ca Pavel şi Barnaba, şi cîţiva dintre ei, să se suie la Ierusalim la apostoli şi presbiteri, ca să-i întrebe asupra acestei neînţelegeri.

³După ce au fost petrecuţi de Biserică pînă afară din cetate, şi-au urmat drumul prin Fenicia şi Samaria, istorisind întoarcerea Neamurilor la Dumnezeu; şi au făcut o mare bucurie tuturor fraţilor.

⁴Cînd au ajuns la Ierusalim, au fost primiţi de Biserică, de apostoli şi de presbiteri, şi au istorisit tot ce făcuse Dumnezeu prin ei.

⁵Atunci unii din partida Fariseilor, cari crezuseră, s’au ridicat, şi au zis că Neamurile trebuie să fie tăiate împrejur, şi să li se ceară să păzească Legea lui Moise.

⁶Apostolii şi presbiterii s’au adunat laolaltă, ca să vadă ce este de făcut.

⁷După ce s’a făcut multă vorbă, s’a sculat Petru şi le-a zis:„Fraţilor, ştiţi că Dumnezeu, de o bună bucată de vreme, a făcut o alegere între voi, ca, prin gura mea, Neamurile să audă cuvîntul Evangheliei, şi să creadă.

⁸Şi Dumnezeu, care cunoaşte inimile, a mărturisit pentru ei, şi le-a dat Duhul Sfînt ca şi nouă.

⁹N’a făcut nici o deosebire între noi şi ei, întrucît le-a curăţit inimile prin credinţă.

¹⁰Acum dar, de ce ispitiţi pe Dumnezeu, şi puneţi pe grumazul ucenicilor un jug, pe care nici părinţii noştri, nici noi nu l-am putut purta?

¹¹Ci credem că noi, ca şi ei, sîntem mîntuiţi prin harul Domnului Isus.“

¹²Toată adunarea a tăcut, şi a ascultat pe Barnaba şi pe Pavel, cari au istorisit toate semnele şi minunile, pe cari le făcuse Dumnezeu prin ei în mijlocul Neamurilor.

¹³Cînd au încetat ei de vorbit, Iacov a luat cuvîntul, şi a zis: „Fraţilor, ascultaţi-mă!

¹⁴Simon a spus cum mai întîi Dumnezeu Şi-a aruncat privirile peste Neamuri, ca să aleagă din mijlocul lor un popor, care să-I poarte Numele.

¹⁵Şi cu faptul acesta se potrivesc cuvintele proorocilor, după cum este scris:

¹⁶«După aceea, Mă voi întoarce, şi voi ridica din nou cortul lui David din prăbuşirea lui, îi voi zidi dărîmăturile, şi-l voi înălţa din nou:

¹⁷pentruca rămăşiţa de oameni să caute pe Domnul, ca şi toate Neamurile peste cari este chemat Numele Meu,

¹⁸zice Domnul, care face aceste lucruri, şi căruia Îi sînt cunoscute din vecinicie.»

¹⁹De aceea, eu sînt de părere să nu se pună greutăţi acelora dintre Neamuri cari se întorc la Dumnezeu;

²⁰ci să li se scrie doar să se ferească de pîngăririle idolilor, de curvie, de dobitoace zugrumate şi de sînge.

²¹Căci încă din vechime, Moise are în fiecare cetate oameni, cari-l propovăduiesc, fiindcă este citit în sinagogi în toate zilele de Sabat.“

²²Atunci apostolii şi presbiterii şi întreaga Biserică au găsit cu cale să aleagă vreo cîţiva dintre ei, şi să-i trimeată la Antiohia, împreună cu Pavel şi Barnaba. Şi au ales pe Iuda, zis şi Barsaba, şi pe Sila, oameni cu vază între fraţi.

²³Şi au scris astfel prin ei:„Apostolii, presbiterii {Sau: bătrîni} şi fraţii: către fraţii dintre Neamuri, cari sînt în Antiohia, în Siria şi în Cilicia, plecăciune!

²⁴Fiindcă am auzit că unii, plecaţi dintre noi, fără vreo însărcinare din partea noastră, v’au turburat prin vorbirile lor, şi v’au zdruncinat sufletele, zicînd să vă tăiaţi împrejur şi să păziţi Legea;

²⁵noi, după ce ne-am adunat cu toţii laolaltă, cu un gînd, am găsit cu cale să alegem nişte oameni, şi să-i trimetem la voi, împreună cu prea iubiţii noştri Barnaba şi Pavel,

²⁶oamenii aceştia, cari şi-au pus în joc viaţa pentru Numele Domnului nostru Isus Hristos.

²⁷Am trimes dar pe Iuda şi pe Sila, cari vă vor spune prin viu grai aceleaşi lucruri.

²⁸Căci s’a părut nimerit Duhului Sfînt şi nouă, să nu mai punem peste voi nicio altă greutate decît ceeace trebuie,

²⁹adică: să vă feriţi de lucrurile jertfite idolilor, de sînge, de dobitoace zugrumate, şi de curvie, lucruri de cari, dacă vă veţi păzi, va fi bine de voi. Fiţi sănătoşi.“

³⁰Ei deci, şi-au luat rămas bun dela Biserică, şi s’au dus la Antiohia, unde au dat epistola mulţimii adunate.

³¹După ce au citit-o, fraţii s’au bucurat de îmbărbătarea, pe care le-o aducea.

³²Iuda şi Sila, cari şi ei erau prooroci, au îndemnat pe fraţi, şi i-au întărit cu multe cuvinte.

³³După cîtăva vreme, fraţii i-au lăsat să se întoarcă în pace la aceia de cari fuseseră trimeşi.

³⁴Totuş Sila a găsit cu cale să rămînă acolo.

³⁵Pavel şi Barnaba au rămas în Antiohia, şi învăţau pe norod şi propovăduiau, cu mulţi alţii, Cuvîntul Domnului.

³⁶După cîteva zile, Pavel a zis lui Barnaba: „Să ne întoarcem, şi să mergem pela fraţii din toate cetăţile, în cari am vestit Cuvîntul Domnului, ca să vedem ce mai fac.“

³⁷Barnaba voia să ia cu el şi pe Ioan, numit Marcu;

³⁸dar Pavel socotea că nu este bine să ia cu ei pe acela, cari îi părăsise din Pamfilia, şi nu-i însoţise în lucrarea lor.

³⁹Neînţelegerea aceasta a fost destul de mare, ca să-i facă să se despartă unul de altul. Barnaba a luat cu el pe Marcu, şi a plecat cu corabia la Cipru.

⁴⁰Pavel şi-a ales pe Sila, şi a plecat, dupăce a fost încredinţat de fraţi în grija harului Domnului.

⁴¹El a străbătut Siria şi Cilicia, întărind Bisericile.