Read Versiunea_Dumitru_Cornilescu_1924 Judecători 21 Bible Online

Judecători 21 - Versiunea_Dumitru_Cornilescu_1924 bible

Judecători 21

¹Bărbaţii lui Israel juraseră la Miţpa, zicînd: „Niciunul din noi să nu-şi dea fata după un Beniamit“.

²Poporul a venit la Betel, şi a stat înaintea lui Dumnezeu pînă seara. Au ridicat glasul, au vărsat multe lacrămi,

³şi au zis: „Doamne, Dumnezeul lui Israel, pentruce s’a întîmplat aşa ceva în Israel, să lipsească astăzi o seminţie întreagă din Israel?“

⁴A doua zi, poporul s’a sculat disdedimineaţă; au zidit acolo un altar, şi au adus arderi de tot şi jertfe de mulţămire.

⁵Copiii lui Israel au zis: „Cine dintre toate seminţiile lui Israel nu s’a suit la adunare înaintea Domnului?“ Căci făcuseră un jurămînt mare împotriva oricui nu s’ar sui la Domnul la Miţpa, şi ziseseră: „Să fie pedepsit cu moartea.“

⁶Copiilor lui Israel le părea rău de fratele lor Beniamin, şi ziceau: „Astăzi a fost nimicită o seminţie din Israel.

⁷Cum să facem rost de neveste celor ce au rămas cu viaţă, fiindcă am jurat pe Domnul să nu le dăm fetele noastre de neveste?“

⁸Ei au zis deci: „Este cineva dintre seminţiile lui Israel care să nu se fi suit la Domnul la Miţpa?“ Şi nimeni din Iabes din Galaad nu venise în tabără, la adunare.

⁹Au făcut numărătoarea poporului, şi nu era acolo nici unul din locuitorii din Iabes din Galaad.

¹⁰Atunci adunarea a trimes împotriva lor douăsprezece mii de ostaşi, dîndu-le porunca aceasta: „Duceţi-vă, şi treceţi prin ascuţişul săbiei pe locuitorii din Iabes din Galaad, cu femeile şi copiii.

¹¹Iată ce să faceţi: să nimiciţi cu desăvîrşire orice bărbat şi orice femeie care a cunoscut împreunarea cu bărbat“.

¹²Au găsit între locuitorii din Iabes din Galaad patru sute de fete fecioare, cari nu se culcaseră cu bărbat, şi le-au adus în tabără la Silo, care este în ţara Canaanului“.

¹³Toată adunarea a trimes soli să vorbească fiilor lui Beniamin cari erau la stînca Rimon, şi să le vestească pacea.

¹⁴În timpul acela Beniamiţii s’au întors şi li s’au dat de neveste acelea pe cari le lăsaseră cu viaţă din femeile din Iabes din Galaad. Dar nu erau destule.

¹⁵Poporului îi părea rău de Beniamin, căci Domnul făcuse o spărtură în seminţiile lui Israel.

¹⁶Bătrînii adunării au zis: „Cum să facem rost de neveste pentru cei rămaşi, căci femeile lui Beniamin au fost nimicite?“

¹⁷Şi au zis: „Cei ce au mai rămas din Beniamin, să-şi păstreze moştenirea, ca să nu se şteargă o seminţie din Israel.

¹⁸Dar noi nu putem să dăm pe fetele noastre după ei, căci copiii lui Israel au jurat, zicînd: „Blestemat să fie cine va da o nevastă unui Beniamit!“

¹⁹Şi au zis: „Iată, în fiecare an este o sărbătoare a Domnului la Silo, care este la miază noapte de Betel, la răsăritul drumului care suie din Betel la Sihem, şi la miază-zi de Lebona.“

²⁰Apoi au dat următoarea poruncă fiilor lui Beniamin: „Duceţi-vă şi staţi la pîndă în vii.

²¹Uitaţi-vă, şi cînd veţi vedea pe fetele din Silo ieşind să joace, să ieşiţi din vii, să vă luaţi fiecare cîte o nevastă din fetele din Silo, şi să vă duceţi în ţara lui Beniamin.

²²Dacă părinţii sau fraţii lor vor veni să se plîngă la noi, le vom spune: „Daţi-ni-le nouă, căci n’am luat cîte o nevastă de fiecare în război. Nu voi li le-aţi dat: numai atunci, aţi fi vinovaţi.

²³Fiii lui Beniamin au făcut aşa: şi-au luat neveste, după numărul lor, dintre jucătoarele pe cari le-au răpit; apoi au plecat şi s’au întors în moştenirea lor; au zidit iarăş, cetăţile, şi au locuit acolo.

²⁴Şi în acelaş timp copiii lui Israel au plecat de acolo fiecare în seminţia lui şi în familia lui, şi s’a întors fiecare în moştenirea lui.

²⁵Pe vremea aceea, nu era împărat în Israel, fiecare făcea ce-i plăcea.